UPDATE 21.40: Ministerul Sănătăţii va transmite sindicatelor din sistemul sanitar o nouă formă a Ordinului de Ministru 870, care reglementează timpul de lucru şi gărzile, a anunţat joi seara ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, după întâlnirea cu ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor vârstnice, Dragoş Pîslaru, şi cu reprezentanţii sindicali pe tema plăţii gărzilor suplimentare.
„Înţelegem că nivelul remunerării din sistemul sanitar are de recuperat. Înţelegem nemulţumirea medicilor şi înţelegem, de asemenea, sau trebuie să înţelegem că am făcut câţiva paşi – un pas important a fost făcut cu această ordonanţă (n.r. OUG 20), care reglementează câteva drepturi în plus pentru medici. Dincolo de asta, ce o să facem noi la Ministerul Sănătăţii – există acest faimos Ordin de Ministru 870, care reglementează timpul de lucru şi gărzile, ne vom uita la acest ordin, am început deja, suntem în proces de revizuire a lui, am început, de fapt, de acum două săptămâni. Am avut o primă rundă de feedback de la sindicate, încorporăm acest feedback şi luni vom avea o nouă formă transmisă către sindicate. Probabil, până la sfârşitul săptămânii vom avea deja acest ordin pus în transparenţă, va putea fi consultat de toată lumea şi prevedem acolo câteva lucruri importante”, a precizat Voiculescu.
El a adăugat că unul dintre aceste lucruri este legat de intervalul care există deja reglementat legal, de spor pentru gărzi. „Este reglementat la 25 până la 75% pentru gărzile în timpul săptămânii, respectiv, de 50 până la 100% pentru gărzile din weekend. În momentul acesta, peste jumătate din personalul medical este în jumătatea de jos a acestor intervale. Urmărim să reglementăm acest lucru într-un mod adecvat, care să ţină cont de ocuparea medicilor în cadrul acelor gărzi”, a mai precizat ministrul, potrivit Agerpres.
Voiculescu a mai spus că mesajul important pe care ar vrea să-l transmită este că se bazează pe responsabilitatea tuturor „actorilor” din acest sistem. „Am făcut un prim pas pentru a elimina un abuz al statului, şi anume obligarea medicilor de a efectua aceste gărzi, sperăm ca acest lucru să nu se întoarcă împotriva noastră şi rugăm pe toată lumea să aibă în vedere că facem tot ce putem, am lucrat în ultimele zile şi săptămâni alături de Ministerul Muncii, avem suportul Guvernului pentru asta şi aş vrea să asigur pe toată lumea că facem tot ce se poate în limitările actuale pentru a îmbunătăţi lucrurile în sistemul sanitar”, a mai spus Voiculescu.
La rândul său, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că gărzile suplimentare vor conta ca vechime în muncă și în specialitate, iar medicii care au doar gărzi vor beneficia de concediu. „Discuția nu a fost doar să aflăm de data acesta ce mai vor sindicatele. Am avut mai multe discuții anterioare. Am venit cu soluții. Pe partea de Codul Muncii am venit cu niște lucruri care clar ajută. Am explicat astăzi că am rezolvat împreună cu Ministerul Sănătății problema vechimii și mai bine zis a faptului că timpul pe gărzile suplimentare va conta ca vechime în muncă și ca vechime în specialitate. Lucrul acesta nu era clarificat. L-am clarificat împreună, în discuțiile bilaterale, în echipă, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății”, a declarat ministrul Dragoș Pâslaru.
De asemenea, el a precizat că s-a discutat și despre plata sporurilor de noapte pentru gărzile care se fac pentru completarea orelor de lucru: „Am agreat în același timp ca pentru contractul individual de muncă al medicilor care au doar gărzi, atunci evident trebuie să beneficieze de concediu, conform prevederilor Codului Muncii. Este un lucru absolut firesc și care decurge ca urmare acestui lucru pe care l-am permis prin OUG 20, de a exista contract individual de muncă separat”.
=====
Sistemul sanitar din România este aproape de explozie după ce Guvernul a adoptat modificarea, de la 1 august, a modului de plată a gărzilor pe care le efectuează doctorii peste norma legală de 140 de ore pe săptămână. Executivul a stabilit printr-o ordonanță de urgență ca orele suplimentare efectuate în serviciul de gardă să se desfăşoare în baza unui contract de muncă cu timp parţial, suplimentar celui de bază, urmând ca personalul să beneficieze „numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă“.
Citeşte şi: EXCLUSIV. Problema gărzilor din spitale riscă să arunce România într-un blocaj major în sănătate
Aceste două reglementări, adunate în ceea ce doctorii numesc deja „celebrul alineat 6“ din respectiva ordonanță, au stârnit furia sindicaliştilor. „Nu este clar cum se vor redacta noile propuse „contracte cu timp parţial“, semnabile de către aceiaşi salariaţi care au deja un contract pentru acelaşi tip de muncă: profesia de medic şi actul medical. Nu este clar dacă se încalcă Codul Muncii la art. 35, unde se precizează că un salariat poate avea mai multe contracte de muncă, dar, de fapt, mai multe contracte cu mai mulţi angajatori, nu cu unul singur – un spital“, se arată într-un comunicat al Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România.
Mai mult, doctorii se tem că prin această modificare vor pierde din drepturile care li se cuvin pentru gărzile suplimentare efectuate în spitale, cărora nu li se aplică, potrivit ordonanţei Guvernului, sporurile aferente gărzilor de bază. O gardă efectuată de un medic, la care se ataşează sporurile legate de locul de muncă, atunci când este efectuată pentru a acoperi cele 140 de ore lunare de muncă, este plătită cu toate aceste sporuri, susţin sindicaliştii. „Acelaşi medic, atunci când face ore suplimentare, adică gărzi care depăşesc cele 140 ore lunar, va fi plătit la salariul de bază. Acest lucru NU este corect! Pentru că, prin art. 120 din contractul de muncă, aceste ore de gardă sunt ore suplimentare, efectuate în acelaşi regim de muncă, în acelaşi spital, cu aceeaşi specialitate şi aceeaşi cazuistică şi aceleaşi tipuri de periclităţi, pentru care trebuie plătit la acelaşi tarif orar“, arată Camera Medicilor din Bucureşti, Sindicatul „Esculap“ şi Sindicatul medicilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Mai concret, dr. Dan Pereţianu a explicat pentru „România liberă“ că „se solicită plata corectă a gărzilor suplimentare, conform tarifelor orare ale medicilor care sunt implicaţi în aceste gărzi. Plata dublă ar fi pentru cei care lucrează sâmbăta şi duminica, este o altă problemă, la fel ca şi plata orelor de noapte, pe lângă programul normal de lucru care este de 140 de ore lunar. De fapt, aceste ore nu sunt plătite la valoarea medicului care face garda, în funcţie de gradaţie şi categorie. Gărzile sunt foarte diferite de la medic la medic, de la gradaţie la gradaţie. Iar problema pleacă de la directorii de spitale, care nu ştiu cum să întocmească lista de gărzi. Ei fac acum presiuni asupra Ministerului Sănătăţii pentru a primi normele de aplicare“. Dr. Dan Pereţianu a precizat că este vorba de anumite procentaje salariale distincte care acum nu sunt respectate, la fel ca şi alte sporuri acordate în funcţie de tipul de specialitate medicală, de exemplu, chirurgie, boli infecţioase, tuberculoză, psihiatrie etc.
Nu se ştie cum se va aplica
Federaţia Sindicală Hipocrat a participat ieri la o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, tocmai pe această temă. „În acest moment, Ministerul Sănătăţii nu dispune de niciun proiect care să vizeze rezolvarea acestei situaţii, cu menţiunea că un astfel de document ar putea fi elaborat şi înaintat zilele următoare, potrivit reprezentanţilor ministerului de resort. În cazul în care nu va fi reglementată de urgenţă, situaţia actuală va duce, inevitabil, la perturbarea activităţii medicale în unităţi sanitare publice şi chiar la o implementare neunitară. În acest moment, atât şefii de secţie, cât şi angajatorii nu ştiu cum să întocmească graficul de lucru pentru gărzi“, au precizat reprezentanţii Federaţiei Hipocrat, după discuţiii.
Acte normative abuzive
La rândul său, Camera Medicilor din Bucureşti, Sindicatul „Esculap“ şi Sindicatul medicilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov a trimis o scrisoare deschisă către Comisiile de Sănătate şi de Muncă ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului României cu o serie de sesizări privind problema plăţii gărzilor din spitale. În document se atrage atenţia că ordonanţa care modifică regimul de plată al gărzilor are o gravă eroare la alineatul şase. Organizaţiile sindicale susţin că „sub acest aspect, al gărzilor efectuate după acoperirea orelor legale de muncă, care reprezintă ore suplimentare, de ani de zile arătăm că ordinele MS privind regulamentele de gărzi HGR 870/2004 şi apoi OMS 1068/2008 erau abuzive, dacă nu chiar ilegale. Gărzile suplimentare erau plătite mult mai puţin decât valoarea tarifară orară a medicului care efectua garda. Şi până acum spitalele plăteau gărzile suplimentare la tariful de bază. Această ordonanţă induce un abuz“.
Sindicaliştii aşteptau ieri de la Ministerul Sănătăţii o rezolvare a revendicărilor lor, însă instituţia guvernamentală a solicitat pentru azi o nouă întâlnire cu medicii. Federaţiile sindicale continuă, între timp, să recomande doctorilor să nu semneze noile contracte de muncă cu timp parțial decât atunci când vor cuprinde toate drepturile legale, care nu sunt negociabile. În aceste condiţii, nemaiexistând un cadrul legal clar, activitatea unităţilor de urgenţe ar putea fi perturbată grav de la 1 august.
Colegiul Medicilor susţine revendicările
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) susţine Federaţia Sanitară în demersul privind gărzile medicilor şi subliniază că problema nu este una de natură strict sindicală, fiindcă implică statutul profesioniştilor din Sănătate şi calitatea actului medical. Totodată, CMMB arată că respectarea legislaţiei europene în domeniul muncii şi asigurarea condiţiilor de muncă sunt extrem de importante pentru asigurarea calităţii actului medical.
”Respectarea legislaţiei din domeniul muncii nu poate fi negociată. Cerem autorităţilor să respecte legile şi demnitatea medicilor, să aibă în vedere că reglementarea corectă a acestei probleme este în beneficiul publicului larg, nu doar a unei categorii profesionale. Societatea românească trebuie să facă faţă crizei de personal din Sănătate, accentuată de migraţia cadrelor medicale, pe piaţa concurenţială a forţei de muncă din interiorul Uniunii, în condiţiile în care peste 80% dintre tinerii care studiază medicina la nivel de rezidenţiat şi facultate iau în considerare părăsirea ţării, conform unei cercetări sociologice efectuate de Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti. Campaniile de discreditare a medicilor şi de învinovăţire a breslei, derulate de unele medii, nu pot acoperi realitatea, ci doar accentuează fenomenul migraţiei” se arată într-un comunicat de presă.
De asemenea, conducerea CMMB precizează că a luat această poziţie ”fiind îndreptăţit de lege să apere demnitatea şi să promoveze drepturile membrilor săi în toate sferele de activitate, asigurând respectarea de către aceştia a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică”.
Online
Mii de e-mail-uri
Ministerul Muncii a anunţat că a primit la începutul săptămânii peste o mie de e-mail-uri pe tema gărzilor medicilor, iar ministrul Dragoş Pîslaru a declarat că ministerul pe care îl conduce se află în dialog cu Ministerul Sănătăţii pe tema interpretării modului de calcul al acestora. „Sindicatele sunt structuri care ştiu să pregătească terenul. Noi am primit la Ministerul Muncii peste o mie de e-mail-uri în decursul acestei zile. S-a dat, probabil, un «template» tuturor doctorilor care erau în sindicat şi toţi doctorii trimit acelaşi e-mail de o mie de ori de pe adrese diferite către Ministerul Muncii, pentru a atrage atenţia asupra acestor probleme. Nu cred că era nevoie de o mie de e-mail-uri. Cred că eram deja receptivi la mesajele pe care le-am primit instituţional de la diversele sindicate şi ce pot să le asigur este: Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Muncii sunt deja în dialog pe această temă a gărzilor, lucru pe care l-am confirmat şi în întâlnirile anterioare“, a declarat ministrul Muncii.
Revendicările medicilor
a) Pentru gărzile obligatorii, efectuate pentru completarea timpului de lucru aferent normei de bază
– Dreptul la sporul de noapte.
b) Gărzile suplimentare normei de bază
– Dreptul la un spor cuprins între 25% și 75%;
– Dreptul la toate sporurile pentru condițiile de muncă și la sporul de noapte;
– Dreptul la concediul de odihnă plătit și pentru contractul de muncă cu timp parțial;
– Dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore;
– Dreptul de a avea liber după gardă cel puțin 24 de ore, indiferent dacă aceste ore sunt aferente unuia sau ambelor contracte individuale de muncă;
– Calculul drepturilor aferente gărzilor suplimentare raportat la salariul de bază prevăzut de anexa nr. 1 la OUG nr. 20/2016;
– Dreptul ca timpul de muncă aferent orelor de gardă suplimentare normei de bază să fie considerat vechime în muncă și în specialitate.