Discuţiile privind incluziunea romilor au iscat numeroase polemici în rândul societăţii civile, autorităţilor publice şi reprezentanţilor Comisiei Europene, într-o conferinţă organizată luni de ONU şi Agenţia „Împreună”. În timp ce o parte a reprezentanţilor comunităţii roma a acuzat Comisia Europeană că a abordat greşit problema romilor, consilierul onorific al premierului a sugerat că ONG-urile „au ciordit” fondurile, ministrul Muncii a cerut reforme în educaţie şi a arătat cum s-ar fi dezvoltat comunitatea dacă copiii romi ar fi avut acces la educaţie, iar Comisia Europeană le-a cerut autorităţilor măsuri ferme de incluziune.
Discursul lui Drăghici, motiv de disensiune între autorităţi şi societatea civilă
În cadrul conferinţei privind strategiile de incluziune a romilor, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, Damian Drăghici, a declarat că Strategia Romilor a fost făcută „la mişto”, banii europeni „se ciordesc”, în timp ce „romii de la firul ierbii nu au ce mânca„, iar peste un an sau doi se va vedea că nu s-a făcut nimic. În replică, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, i-a atras atenţia că el însuşi lucrează la un proiect pentru elevii din Ferentari, iar Ministerul Muncii are în vedere demararea a două proiecte-pilot pentru populaţia romă, în valoare de câte cinci milioane de euro.
Citeşte şi Imaginea REALĂ a romilor din România: Câţi copii fac şi câţi trăiesc pe spinarea statului
Pe de altă parte, directorul executiv al Agenţiei „Împreună”, Gelu Duminică, a precizat că „suspiciunile de fraudă nu sunt asupra organizaţiilor care implementează proiectele, problemele sunt de sistem, care este administrat de autorităţile statului„, în răspuns la acuzaţiile lui Drăghici.
De asemenea, Duminică a declarat, pentru România Liberă, că discursul lui Damian Drăghici a fost „idiot”. „Noi ştim foarte bine ceea ce domnul Damian spune întotdeauna: prima dată dă un citat dintr-un clasic american, ceea ce a făcut şi astăzi, după care înjură ONG-urile. Faptul că consilierul de stat onorific al primului-ministru consideră că principalul responsabil pentru situaţia în care trăiesc cetăţenii români de etnie romă sunt ONG-urile… ar trebui să ne flateze. Faptul că romii nu au drumuri, nu au şcoli – nu e vina ONG-urilor în nici un caz, ci a instituţiilor statului, care aruncă vina pe ONG-uri de foarte multe ori. ONG-urile nu fac decât să sporească eforturile statului. În cazul romilor fac mai mult decât statul”, a declarat, pentru România Liberă, directorul executiv al Agenţiei „Împreună”.
Romii din comunităţile tradiţionale se simt lăsaţi pe dinafară
Pe de altă parte, deputatul Nicolae Păun, reprezentant al minorităţii rome, a subliniat că instituţiile europene nu au abordat corect problemele romilor şi i-au exclus foarte mult timp. Totodată, Păun a arătat că un prim pas pentru îmbunătăţirea vieţii romilor nu este educaţia, aşa cum a afirmat Mariana Câmpeanu, ci banii. „Sărăcia se tratează cu bani. Dacă se dezvoltă o comunitate, dacă îşi construiesc castele, nu e bine, dacă sunt săraci, tot nu e bine. Nu ne mai ignoraţi şi nu ne mai daţi cu linguriţa”, a declarat Păun.
Citeşte şi Câmpeanu: Soluţia găsită de Franţa, de a le da bani romilor ca să revină acasă, nu va da rezultate
„Este bine ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să înţeleagă că au greşit în abordarea problemei romilor, încă din 2006-2007. Dacă nu-i considerau doar cetăţeni europeni, se rezolvau problemele de atunci. Tot o ameţeală este la nivelul Uniunii Europene, eu nu sunt aşa de optimist (vizavi de integrarea romilor, n.red.), pentru că nu se pleacă de la bază. Au spus că problema romilor trebuie rezolvată acasă, când ar trebui să vorbim, de fapt, de dezvoltare comunitară, pentru că romii au fost izolaţi în Europa”, a mai spus Păun, în cadrul conferinţei despre strategiile de incluziune ale romilor.
În plus, preşedintele Uniunii Naţionale a Comunităţilor de Romi, Nicolae Motoi, a arătat că tocmai comunităţile tradiţionale de romi, care sunt cele mai mediatizate, sunt lăsate pe dinafară când vine vorba de dezbateri privind măsurile de integrare ale romilor. „Avem comunităţile tradiţionale, ele sunt cele mai mediatizate, cu căsătoriile timpurii, cu comportamentele deviante şi care trăiesc în sărăcie extremă. Pentru a dezvolta comunitatea, punctul de plecare este cel economic. Comunităţile tradiţionale trebuie modernizate, însă ar trebui consultaţi şi „romii de la firul ierbii”, a subliniat Motoi.
Autorităţile române: Problema romilor este a întregii Europe
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, crede că problema romilor este a întregii Europe. Şi consilierul prezidenţial Bogdan Mănoiu a subliniat că „eforturile autorităţilor au rezultate discutabile, sunt sesizabile bariere şi la nivel european”.
„Conceptul de incluziune a fost preluat din Uniunea Europeană fără a fi explicat pe plan intern”, a subliniat şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), Daniel Vasile. El a cerut Guvernului să-şi asume o serie de programe naţionale pe care România le-a propus şi schimbarea opticii asupra integrării: „Romii trebuie trataţi ca resurse de dezvoltare”, a arătat preşedintele ANR.
Citeşte şi László Andor: Incluziunea romilor trebuie văzută ca o investiţie, nu ca un cost
Cum se pasează problema integrării de la UE la România
Consilierul prezidenţial Bogdan Mănoiu a arătat că integrarea romilor va avea succes doar dacă nu le va fi afectată identitea etnică. Totodată, autorităţile române au atras atenţia că şi romii trebuie să facă eforturi pentru a se integra: „Când vom accepta că un cetăţean rom şi unul român sunt egali vom fi făcut un pas mare, dar şi romii trebuie să accepte că sunt cetăţeni români şi europeni”, a susţinut Mănoiu.
În răspuns la acuzaţiile românilor, unul din reprezentanţii Comisiei Europene în România, Aurel Ciobanu-Dordea, a arătat că autorităţile române sunt cele care trebuie să se implice în integrarea romilor şi că „dialogul din interiorul societăţii româneşti este mai important decât orice intervenţie din exterior”.
„Ideea că nu se poate face nimic în România pentru romi este falsă. Orice ţine de oameni se poate rezolva de oameni. Este nevoie de stabilirea unor obiective ferme în domeniul sănătăţii, pieţii muncii, educaţiei romilor. Măsurile de integrare a romilor nu le aduc beneficii numai lor, ci şi comunităţii în care trăiesc, iar orice investiţie înseamnă o reducere a riscului de degringoladă la nivel de comunitate”, a arătat directorul al Direcţiei Generale Justiţie, Aurel Dordea.
Citeşte şi Guvernul Ponta, CRITICAT dur de Comisia Europeană. Cu ce explicaţie vine MFE
Totodată, Dordea a mai spus şi că romii trebuie să se implice în procesul de integrare, iar ONG-urile trebuie să preseze autorităţile publice, pentru ca ele să păstreze „o direcţie bună”. „Este nevoie de proiecte europene care să nu fie înecate în hârtii, precum şi de stabilirea unei ţinte realiste, pentru care autorităţile să se zbată”, a mai arătat reprezentantul Comisie Europene.
Directorul Agenţiei „Împreună”: Autorităţile române nu-şi doresc cu adevărat integrarea romilor
Gelu Duminică, directorul Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a acuzat autorităţile române că nu vor să integreze romii, pentru că acest lucru ar însemna să piardă voturile alegătorilor români.
Astfel, într-un interviu acordat „României Libere”, Duminică a spus că „78% din populaţia majoritară nu-şi doreşte să aibă de-a face cu un „ţigan”, conform studiilor şi că „incluziunea romilor nu se face cu sondajele de opinie în faţă, ci investind în resursa umană disponibilă, întrucât incluziunea comunităţii rome nu va aduce voturi”.
Totodată, Gelu Duminică a arătat că autorităţile române ar trebui să-şi schimbe abordarea cu privire la incluziune: „Dacă spui că romii au nevoie de susţinere, în momentul acela s-a dus… dacă abordarea este centrată pe dezvoltarea capitalului uman, ca motor de dezvoltare a României, în momentul acela suntem unde trebuie. În momentul în care zicem „investeşti în el, investeşti în tine”, abordarea e alta. Romii nu sunt în afara naţiunii ăsteia, sunt parte a naţiunii, cu bunele şi cu relele ei şi de aici porneşte totul”. Totuşi, a mai arătat directorul Agenţiei „Împreună”, principalii decidenţi politici nu au participat la conferinţă.
Duminică a mai subliniat şi că investiţia în comunitatea romă se va traduce în beneficii pentru întreaga populaţie, peste 30 de ani. „Pentru că cineva va trebui să ne plătească şi nouă pensiile, accesul la sănătate, iar dacă toată lumea va pleca la căpşuni sau la portofele în afară, n-am făcut nimic. Trebuie să avem resursă umană de calitate, care să rămână naţională. Şi pentru asta trebuie investiţii. Avem cadrul financiar necesar: avem 39,8 miliarde de euro pe care România îi va avea la dispoziţie. România trebuie să înţeleagă că dezvoltarea minorităţii rome este o condiţie sine qua non pentru dezvoltarea României în următorii ani. Şi nu poţi să dezvolţi o naţiune cu 7% săraci”, a conchis Gelu Duminică.
În Uniunea Europeană, unul din trei romi nu este angajat, iar jumătate din romii din Europa trăiesc la limita sărăciei, a arătat comisarul european Laszlo Andor.
Din totalul fondurilor europene pe care România le va primi în urma negocierilor cu Comisia Europeană, în perioada 2014-2020, 20% vor trebui fie direcţionaţi către programe care răspund problemelor cu care se confruntă categoriile vulnerabile, conform comisarului Laszlo Andor.
Citeşte şi România primeşte 300 de milioane de euro de la Norvegia. Pentru ce ne dau norvegienii bani
Luni, autorităţile române, reprezentanţi ai Ministerului Muncii, ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Comisiei Europene şi ai societăţii civile au discutat soluţii pentru integrarea romilor, în contextul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia UE Europa 2020.
