După ce, în aprilie, în Franţa a intrat în vigoare legea care interzice purtarea vălului islamic în locurile publice, femeile musulmane care nu renunţă la burka sau niqab sunt jignite şi lovite de trecători, relatează publicaţia The Guardian.
Prin promulgarea acestei legi, politicienii francezi au motivat că apără egalitatea dintre sexe şi demnitatea femeilor (mulţi au vorbit şi de latura politică a măsurii lui Sarkozy, care a încercat să obţină voturi suplimentare din partea extremei drepte), însă rezultatele legii nu sunt deloc favorabile: foarte multe femei s-au plâns că au fost agresate, că trecătorii au încercat să le smulgă vălurile sau că le-a fost refuzat dreptul de a se urca în autobuze ori să intre în magazine.
„O să vă facem ce le-am făcut evreilor”
„Acum, ştiu ce au simţit evreicele când naziştii au intrat în Franţa. Când ieşeau în stradă, erau separate de ceilalţi, erau umilite. Asta ni se întâmplă şi nouă acum”, spune Kenza Drider, musulmană practicantă, care a apărut la televizor pentru a apăra cauza femeilor care poartă văl.
Ea nu vrea să meargă pe stradă fără niqab şi spune că acum se teme de fiecare dată când trebuie să-şi părăsească locuinţa: „Soţul meu nu mi-a dictat niciodată ce să fac şi cu atât mai puţin o va face guvernul. Încă merg cu maşina sau pe jos, îmi iau copiii de la şcoală, fac cumpărăturile. Sunt insultată, în medie, de trei sau de patru ori pe zi. Cei mai mulţi îmi spun „Du-te acasă!”, unii-„Te vom ucide”, iar cineva m-a ameninţat- „O să vă facem ce le-am făcut evreilor”, a povestit femeia jurnaliştilor. Cel mai rău s-a speriat când un bărbat a încercat să dea cu maşina peste ea.
Şi cazul ei nu este singular. Ahmas Hind (32 de ani) se loveşte în fiecare zi de această lege. Când pleacă de acasă cu fetiţa ei de trei ani, îşi ia în geantă un spray cu piper şi o alarmă. Ultima dată când a ieşit pe stradă, un bărbat şi o femeie au lovit-o de faţă cu copilul, au numit-o „târfă” şi i-au spus să se întoarcă în Afganistan.
„Viaţa mea s-a deteriorat mult de când a fost promulgată legea. Parcă mă pregătesc pentru război de fiecare dată când ies din casă. Politicienii spun că au vrut să ne elibereze, însă n-au făcut decât să ne excludă din sfera publică. Înainte să apară legea asta, nu m-am întrebat niciodată dacă voi putea să intru într-o cafenea sau să ridic nişte acte de la primărie. Un politician a spus că niqab-urile sunt „închisori portabile”. Ei bine, chiar asta ne-au făcut să simţim de când au dat legea”, a explicat femeia.
Care este miza sancţionării femeilor care poartă văl
Până acum, nici o femeie nu a primit o amendă sub incidenţa legii vălului. Prima sancţiune ar putea apărea mâine, când tribunalul din Meaux, din estul Parisului, va aproba sau nu amendarea a cinci femei care purtau niqab şi i-au dus primarului o prăjitură- deci au intrat într-o instituţie publică având faţa acoperită. (Este vorba de primarul Jean-Francois Cope, care a fost unul din iniţiatorii legii şi face parte din Uniunea pentru o Mişcare Populară a lui Sarkozy. Femeile i-au dus o prăjitură, aluzie la amendă -jocul de cuvinte „amende”- „amandine”) .
Gilles Devers, un avocat care apără drepturile femeilor musulmane, arată că, în realitate, poliţia evită să dea amenzi pentru că legea vălului contravine legislaţiei europene privind drepturile omului- dreptul de a aparţine unei religii. Dacă poliţia franceză va amenda pe cineva, cei care apără drepturile femeilor musulmane sunt hotărâţi să facă apel la Strasbourg, unde, foarte probabil, Curtea ar putea decide în defavoarea statului francez (Vezi şi scandalul cu rromii expulzaţi aici).
Dacă acest lucru se va întâmpla, decizia de la Strasbourg ar putea juca un rol crucial pentru musulmanii practicanţi de pe întreg continentul european, punctează The Guardian. Şi Belgia a adoptat legea care interzice vălul în această vară- numai că femeile nu sunt amendate, ci pasibile de şapte zile la închisoare. În Italia, partidul de extremă dreaptă Liga Nordului face presiuni asupra lui Berlusconi să reintroducă o lege din 1975, care interzicea femeilor să îşi acopere faţa. Danemarca lucrează la o lege în acelaşi sens, iar Austria, Olanda şi Elveţia luptă pentru sprijin politic ca să treacă legea.
Totuşi, aşa cum atrage atenţia comisarul european pentru Drepturile Omului, Thomas Hammaberg, într-o postare pe blog, „sancţionarea femeilor pentru că poartă burka nu le eliberează”, iar legislaţia de acest fel nu reprezintă decât „o capitulare în faţa xenofobiei”.
„Nu de poliţie mă tem, ci de oamenii care atacă femeile pe stradă”, explică Samy Debah, şefa unei asociaţii care luptă împotriva islamofobiei.
290 femei care poartă niqab au apelat, în ultimele şase luni, la ajutorul lui Rachid Nekkaz, om de afaceri şi şeful unei alte asociaţii pentru drepturile omului. Cele mai multe dintre ele sunt franţuzoaice cu părinţi sau bunici nord-africani, sunt divorţate, au mai mulţi copii şi au între 25 şi 35 de ani.
Citiţi aici despre contextul în care a apărut legea care interzice vălul care acoperă complet corpul.
