Petrecerile de Halloween si Luminatia, serbata in satele si orasele din Transilvania, sunt doua fete ale aceleiasi sarbatori. Cu radacini precrestine, Ziua Tuturor Sfintilor din calendarul catolic marcheaza finalul anului agricol, un prilej de a-i serba pe toti cei ale caror nume nu se regasesc in lista sfintilor din calendar, dar si de a-i cinsti pe inaintasi.
Tinerii romani au adoptat moda petrecerilor cu masti de monstri si de vrajitoare, dupa modelul irlandez care a prins foarte bine in Statele Unite ale Americii. Daca tinerii se inghesuie in cluburi si in discoteci, aparatorii traditiilor ardelenesti se aduna in cimitirele transformate in adevarate galaxii palpaietoare, formate din miile de lumanari aprinse pe lespezile reci ale mormintelor, printre crizantemele toamnei.
Daca in discoteci abunda petrecerile udate cu vodca si cu coniac, "licori" potrivite in sezonul rece, in biserici si in cimitire sunt impartite pomeni, adica bucati de cozonac, colaci si pahare cu vin.
Infruntarea dintre traditionalisti si tinerii care serbeaza noaptea de Halloween nu este caracteristica doar Romaniei, ci se intalneste, sub diferite forme, in mai toate statele europene. Cu toata opozitia, Halloween-ul devine tot mai popular, in dauna sarbatorilor traditionale.
Ecumenismul mortii in Transilvania
Ziua de 1 noiembrie este momentul in care cimitirele din Transilvania devin o adevarata galaxie de lumanari aprinse pentru sufletele celor decedati. Ortodocsi, catolici sau protestanti urca dealurile lutoase pe care se insiruie mormintele stramosilor.
Sarbatoarea Luminatiei, asa cum este cunoscuta in popor, strange, de sute de ani, in cimitire sute de mii de ardeleni care se reculeg la mormintele celor dragi. Cimitirele s-au umplut, ani la rand, de lumina si de flori. In unele orase, in ultima perioada, portile cimitirelor s-au transformat intr-un adevarat talcioc. Alaturi de lumanari, candele, jerbe si coroane de flori, aici sunt scoase la vanzare siraguri de turta dulce si ciocolata. Sarbatoarea aduna si fotografi ori realizatori de film, care incearca sa surprinda esenta acestei sarbatori in care oamenii cred ca lumea de dincolo comunica cu cea de aici. siragurile de turta dulce seamana cu rozariile pe care sfintii catolici isi rostesc rugaciunile "Tatal Nostru" si "Nascatoare de Dumnezeu".
Rugaciuni pentru sufletele decedatilor
De altfel, sarbatoarea este de inspiratie catolica, insa a fost preluata si de protestanti ori de ortodocsi. Preotul greco-catolic Mircea Martian, parohul cartierului "Andrei Muresanu", arondat la Cluj capelei Sfantul Iosif, spune ca de fapt ziua in care ar trebui organizate rugaciuni pentru sufletele tuturor credinciosilor decedati este 2 noiembrie, insa oamenii s-au obisnuit sa viziteze cimitirele din data de 1 noiembrie, cand se serbeaza Ziua Tuturor Sfintilor si care, teoretic, ar trebui sa fie o zi de sarbatoare. Biserica s-a adaptat acestei traditii. Preotul Mircea Martian spune ca in toata luna noiembrie, Biserica Catolica se va ruga pentru sufletele celor din Purgatoriu.
Purgatoriul, cheia problemei
De fapt, notiunea de Purgatoriu este cheia prin care poate fi inteleasa intreaga semnificatie a sarbatorii. In teologia catolica, care a generat aceasta sarbatoare, Purgatoriul este locul in care se afla sufletele celor decedati care nu au savarsit pacate atat de grave incat sa ajunga in Infern, dar care nu sunt nici atat de perfecti incat sa ajunga in Rai. Dupa o perioada de purificare, sufletele din Purgatoriu ajung in Rai. Credinciosii catolici, atat cei romano-catolici, cat si cei greco-catolici sau armeano-catolici, cred ca suferintele sufletelor din Purgatoriu pot sa fie usurate prin rugaciunile celor vii, precum si prin fapte de caritate. Ziua de 1 noiembrie este un prilej pentru rugaciuni si pentru fapte de caritate. In randul acestor fapte se numara si pomana, adica acei colaci ori cozonaci oferiti trecatorilor ori saracilor, precum si paharelele cu tuica de prune sau de mere cu care oamenii inchina pentru sufletele stramosilor de Ziua Mortilor. In orase, aceasta traditie s-a estompat, insa, in sate, sarbatoarea se transforma intr-un adevarat festin pentru saraci. Sociologii sunt de parere ca aceste sarbatori religioase importante erau si prilejuri de manifestare a acelei solidaritati care caracteriza societatea arhaica.
Arta si luxul de a muri
In egala masura, sarbatoarea a devenit si o afacere pentru vanzatorii de flori si de lumanari. Cu putin timp inainte ca mormintele sa fie acoperite cu mantia alba si rece a zapezii, ele sunt umplute de flori si incalzite de flacarile palpaitoare ale lumanarilor. In acest fel, Moartea, experienta tragica prin care este obligat sa treaca fiecare individ, se umanizeaza. Ziua Mortilor este la fel de solemna, indiferent daca ritualurile specifice sarbatorii sunt oficiate de cei vii la crucea de lemn modesta de la capataiul unui mormant singuratic sapat pe un deal de la marginea unui catun uitat de lume sau langa mausoleele din marmura alba sau neagra din cimitirele din orase precum Clujul. De altfel, in Cluj, in special, Moartea a devenit deopotriva o arta si un lux. Din Evul Mediu incoace, mormintele nobililor au fost decorate cu sculpturi si cu placi de marmura si de granit, a caror valoare o depaseste pe cea a unei locuinte modeste. Uneori, decoratiunile reprezentate de sculpturi ori basoreliefuri sunt atat de iscusite incat arta mesterilor pietrari ar fi mai potrivita pentru sala de banchet a unui palat decat pentru un loc de veci. "Nu vrem sa epatam, este pur si simplu o dovada de pretuire pentru parintii nostri", spune Elisabeta Kovacs, care mangaie lespedea slefuita de marmura care acopera un mormant somptuos.
Florile triste ale toamnei
Portile cimitirului sunt locul unde lumea rece a sufletelor disparute se intalneste cu cea forfotitoare a celor care merg sa isi cinsteasca si sa se roage pentru inaintasi. Zeci de vanzatori de flori, de jerbe si de coroane isi instaleaza tarabele cu cateva zile inainte de sarbatoare. Langa ei sunt cei care vand lumanari. De trecerea cea mai mare se bucura lumanarile asezate in pahare transparente rosii ori albe, care au menirea de a proteja flacarile de vantul de toamna. Plantele simbolice care domina aceste tarabe sunt crizantemele, florile frumoase, fine si triste ale sfarsitului de toamna, si molidul. "De doua saptamani am inceput sa lucram la impletitul jerbelor", spune Maria Pop din satul Rascruci, in timp ce tropaie marunt din picioare ca sa se incalzeasca. De altfel, in mitologia populara, crengile de molid sunt simbolul sfarsitului si, totodata, al renasterii. Aceste crengi impodobesc deopotriva portile de la casele mirilor care ajung la sfarsitul vietii de holtei si mormintele celor care spera in Inviere.
Dincolo de aceste tarabe sunt gramezile de kitschuri. Cruciulite cu leduri, ciocolata, baloane umplute cu metan ori basmale sunt scoase la vanzare de negustorii ambulanti care profita de orice prilej in care se aduna cativa oameni pentru a mai vinde cateva nimicuri. Copiii, plictisiti de ritualurile pe care nu le inteleg prea bine, ori speriati de tirania mortii sfasiate de luminile efemere ale lumanarilor si de pasii care rasuna pe aleile pavate cu piatra cubica ale cimitirelor in mirosul de ceara topita, sunt cei mai numerosi clienti ai acestor negustori.
Sarbatoare prin aculturatie
Din traditia catolica, sarbatoarea a fost preluata, prin aculturatie, si in lumea catolica, precum si in cea protestanta. Unii teologi ortodocsi vorbesc de sufletele care stau in vamile Cerului pentru a se curata de greselile din viata pamanteasca. Asa ca pomenile, rugaciunile si cinstirea oamenilor trecuti la cele vesnice nu sunt inutile. La protestanti, sarbatoarea nu are nici un fel de semnificatie teologica. Ei au preluat insa grija fata de mormintele celor dragi mai curand din spirit civic, crede istoricul Leonard Horvath. "La noi, la reformatii calvini, nu aprindem lumanari pentru morti si nu depunem flori. Noi credem ca sufletele mortilor merg direct in Rai sau direct in Iad. Daca sufletul ajunge in Rai, nu are nevoie de nici un fel de rugaciuni. Daca ajunge in Iad, acolo unde condamnarea este pentru eternitate, rugaciunile si pomenile nu isi au rostul", spune tanarul istoric clujean. Aceasta atitudine puritana caracteriza secolul al XIX-lea. Leonard Horvath lucreaza la o cercetare despre atitudinea in fata mortii a nobililor calvini din Transilvania si a studiat sute de testamente. La nobilii protestanti, referirile la Ziua Mortilor sunt extrem de rare sau lipsesc cu desavarsire. In timp, moravurile puritanilor s-au mai imblanzit. Credinciosii calvini s-au "contaminat" de la cei catolici si serbeaza, la randul lor, ziua de 1 noiembrie. La fel au facut si cei luterani, precum si unitarienii.
Teolog
» "Un Imprumut bun pentru ortodocsi"
Teologul ortodox Adrian Guzau spune ca ortodocsii isi cinstesc parintii si stramosii de Florii, cand impodobesc cu flori si cu boboci de salcie mormintele acestora. El adauga ca preluarea sarbatorii catolice este un lucru bun pentru ortodocsii ardeleni. "Daca oamenii viziteaza mormintele parintilor de doua ori pe an in loc de o data, daca se roaga dublu pentru mantuirea sufletelor, nu vad de ce ar fi un lucru care sa supere pe cineva", spune Adrian Gurzau.
Istoric
» Contele terorizat de moarte
In arhivele clujene, Leonard Horvath a descoperit un personaj pitoresc. Este vorba de contele clujean Ludovic Bethlen. Terorizat de moarte, el si-a refacut testamentul in fiecare an, vreme de doua decenii. Testamentul cuprindea inclusiv blesteme la adresa copiilor sai, in cazul in care acestia nu i-ar fi respectat dorintele lasate cu limba de moarte. Printre altele, de teama sa nu fie ingropat de viu, contele a cerut ca trupul sau sa fie pastrat patru zile intr-o debara din palat. Leonard Horvath a mai descoperit ca Ludovic Bethlen a mai cerut ca, la moartea sa, sa nu fie trase clopotele, ci sa fie trase trei salve de tun. "Ca sa stie tot Clujul ca am murit", scria, intr-unul dintre testamentele sale, contele maghiar. Ludovic Bethlen s-a ales cu spaima grozava de moarte in timpul Revolutiei de la 1848.
Sociolog
» Fenomenul bulgarelui de zapada
Imprumutul sarbatorii Luminatiei poate fi explicat prin fenomenul bulgarelui de zapada, spune sociologul Ana Ludusan, cadru didactic la Universitatea Babes-Bolyai. Ea afirma ca sarbatoarea a fost adoptata de un grup, care si-a impus apoi valorile. "Pur si simplu, ceremoniile cu lumanari si flori sunt spectaculoase si au loc la sfarsitul toamnei, cand oamenii sunt mai putin ocupati. Asa ca sarbatoarea s-a extins prin contagiune. Poate erau familii mixte, poate erau prieteni care veneau sa-si manifeste solidaritatea", spune Ana Ludusan. In plus, in secolele XVIII-XIX, in anumite zone, cum ar fi Aradul, au fost comunitati intregi care au pendulat intre Biserica Greco-Catolica si cea Ortodoxa, iar sarbatoarea s-a generalizat fara probleme in perioada in care oamenii se declarau catolici. Ei au continuat sa serbeze Luminatia si dupa ce au devenit ortodocsi. A mai existat si modelul elitelor in alte regiuni. De pilda, regimentele graniceresti ale romanilor din Nasaud ori Orlat erau conduse de ofiteri austrieci catolici. Multi dintre subordonatii lor au considerat ca aceasta sarbatoare este un lucru bun si au preluat-o.
1 noiembrie in Europa, intre traditiile Bisericii si campaniile de marketing
Mersul la cimitir cu lumanari si crizanteme de 1 noiembrie este un obicei mult mai raspandit in statele Europei Centrale si de Est decat in Vest. Infierat drept "sarbatoare de import" de catre traditionalisti, Halloween-ul ce are loc in seara din ajun se bucura de un succes comercial crescut in intreaga Europa, nu doar in Irlanda sau Marea Britanie, de unde isi trage originile.
Petrecerile de Halloween, costumele de groaza si dovlecii sculptati castiga tot mai mult teren pana si in fortaretele traditionalismului, unde Ziua Tuturor Sfintilor (1 noiembrie) se serbeaza la biserica si printre morminte, cu flori si lumanari.
Cele mai aprigi dispute anul acesta au avut loc in landul german Bavaria, unde traditia catolica interzice orice petrecere in ajunul sau in ziua sarbatorii comemorative numite "Allerheiligen". Primaria orasului Nürnberg a intrat in conflict cu Ministerul de Interne al landului, solicitand derogarea de la aceasta regula pentru 15 petreceri de Halloween ce urmau sa aiba loc ieri seara in al doilea oras ca marime din Bavaria. Zece discoteci si cinci restaurante ar fi dorit sa organizeze petreceri de Halloween pana in dimineata aceasta, primaria din Nürnberg dand ca exemplu si alte orase vecine unde exista derogari similare. Ministrul de Interne bavarez, Joachim Hermann, a subliniat insa ca "protejarea Allerheiligen ca zi de sarbatoare nu este optionala. Nu se poate ca protejarea sarbatorii sa fie subminata pe usa din dos de derogari stabilite de primaria orasului", informeaza cotidianul Mittelbayerische Zeitung. Episcopul Bavariei, Johannes Friedrich, a salutat decizia ministrului de Interne, argumentand ca "interesele economice nu trebuie sa duca la subminarea zilei de sarbatoare. Linistea si comemorarea nu trebuie sa fie sacrificate pe altarul consumului fara limite".
O disputa similara s-a desfasurat si la München, capitala Bavariei, unde vor avea loc azi premiile MTV Europe. Organizatorii evenimentului au obtinut derogarea, formuland compromisul "manifestare inchisa", dar nu au putut pune in vanzare nici un bilet, datorita aceleiasi legi privind protejarea sarbatorii Allerheiligen. Dintre cele 6000 de locuri disponibile, 3000 au fost rezervate pentru oaspeti, iar celelalte 3000 acordate prin tombole, concursuri si actiuni speciale fanilor MTV.
Cu toata opozitia bavarezilor, Halloween-ul este tot mai popular in Germania, fiind promovat ca al treilea mare succes comercial dupa Craciun si Pasti. Anul acesta se estimeaza ca germanii vor cheltui peste 150 de milioane de euro pentru produsele de Halloweeen – masti, costume, jucarii, dulciuri, dovleci sculptati. "Este un fenomen la nivel federal, fara diferente regionale", spune Ulrike Hörchens, reprezentanta Asociatiei germane a comerciantilor cu amanuntul. Tema Halloween-ului este tot mai raspandita si in brutariile germane, unde se poate cumpara paine speciala, sau in macelarii, unde se prepara carnati de Halloweeen.
In schimb in Austria incasarile de pe urma Halloween-ului sunt in scadere. Statul central-european predominant catolic este mult mai atasat sarbatorii bisericesti de comemorare a mortilor. Daca in 2004 profitul de Halloween a fost de 18 milioane de euro, in 2006 acesta a scazut la 14,6 milioane, iar trendul este descrescator si in anul acesta, informeaza Der Standard. Aproape de zece ori mai mult cheltuiesc austriecii pe lumanari si flori depuse azi la mormintele celor dragi. Suma totala cheltuita pe decoratiuni funerare de 1 noiembrie in Austria se ridica la 109 milioane de euro. Cimitirul Central din Viena, al doilea ca marime din Europa, dupa cel din Hamburg, demonstreaza "relatia speciala a vienezilor cu mortii lor", considera Der Standard. Circa 300.000 de persoane sunt asteptate azi pe aleile umbrite ale cimitirului in care se odihnesc aproape trei milioane de decedati.
In Franta, Ziua Mortilor, "Toussaint", este un bun prilej de a face un "pod de zile libere" pana lunea viitoare. Elevii francezi au 10 zile de vacanta cu acest prilej, de pe 27 octombrie pana pe 8 noiembrie. Numarul francezilor care merg la cimitir de Toussaint este in descrestere, datorita faptului ca 25% dintre morti sunt acum incinerati in Franta. "Se poate vorbi de o revolutie a mortii", spune FranIois Michaud-Nérard, directorul Serviciilor Funerare ale municipalitatii Paris, citat de AFP. Conform unei analize a revistei crestine Pélérin, societatile primitive au dezvoltat un cult al mortilor, in timp ce lumea occidentala este in curs de stergere a ritualurilor. "Moartea nu este doar refuzata, ea este negata intr-o societate dominata de un vis al imortalitatii sau mai degraba al amortalitatii", scrie Pélérin.
In Marea Britanie, unde Halloween-ul este la fel de popular ca in SUA, episcopul anglican David Gillet duce o cruciada pentru a convinge mai multe supermarketuri sa nu mai comercializeze masti de groaza pentru Halloween, in incercarea de a face sarbatoarea mai "vesela", informeaza The Times. Un sondaj de opinie arata ca peste 36% din consumatori sunt de acord ca trebuie sa existe o varietate mai mare de produse mai "senine", sentimentul fiind si mai puternic printre parintii cu copii mici. Lanturile de supermarketuri ASDA, Sainsbury, Woolworth’s si Disney Store ofera anul acesta costume mai variate, care sa nu incite la un "comportament antisocial".
Petrecerile de Halloween se impletesc bine cu cultura locala din tarile meridionale. In Spania, chiar traditionala "Tosantos" de 1 noiembrie se serbeaza la Cadiz cu fieste stradale, prajituri de casa, martipan numit "oasele sfantului" si vin din belsug. Vanzarile de dovleci au explodat in ultimii ani, putine fiind cluburile si discotecile care nu organizeaza petreceri tematice de Halloween, scrie cotidianul andaluz de limba engleza The Olive Press.
» Origini pagane
In calendarul catolic data de 2 noiembrie este de fapt "Ziua Tuturor Sufletelor", dedicata mortilor. Dar cum 1 noiembrie este peste tot zi libera, Toussaint, Tosantos, Allerheiligen sau All Saints Day a devenit ziua mersului la cimitir cu flori si lumanari pentru rudele decedate. Desi aparent in contradictie cu Halloween-ul, sarbatoarea crestina are radacini comune cu aceasta. Celtii credeau ca pe 31 octombrie, zeul Mortii aduna laolalta sufletele celor care au murit cu un an inainte. Spiritelor li se permitea chiar sa faca o scurta vizita rudelor in viata, asa se explica si credinta ca in aceasta noapte ele isi fac simtita prezenta in jurul caselor. In Europa medievala exista credinta ca pisicile negre sunt de fapt vrajitoare si de aceea ele erau arse in aceasta zi. In 835, Biserica Romano-Catolica a transformat ziua de 1 noiembrie intr-o sarbatoare crestina, "All Hallow’s Day", Ziua Tuturor Sfintilor. Halloween este denumirea Ajunului acestei sarbatori, "All Hallow’s Eve".
Halloween in flacari
Incendiile din SUA de saptamana trecuta au surprins si aceasta casa pregatita pentru Halloween din localitatea Running Springs, California. Peste 350.000 de case au fost evacuate din calea focurilor, iar 45 de persoane au fost ranite, dintre care 21 de pompieri.
