1.8 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialEXCLUSIV. Problema gărzilor din spitale riscă să arunce România într-un blocaj major...

EXCLUSIV. Problema gărzilor din spitale riscă să arunce România într-un blocaj major în sănătate

Lipsa personalului din unităţile sanitare şi salarizarea din sistemul sanitar românesc cu mult sub nivelul altor ţări europene fac victime nu doar în rândul pacienţilor, dar şi al cadrelor medicale. România Liberă a prezentat recent câteva cazuri ale unor medici care au plătit cu viaţa gărzile suplimentare pe care au fost obligaţi să le facă. De la 1 august, există pericolul blocării activităţii în sănătate, din cauza nemulţumirilor sindicatelor cadrelor medicale privind plata gărzilor din spitale. 

Citeşte şi: Încă un medic român, mort la datorie. Sistemul sanitar, un pericol

Este vorba de implementarea dispoziţiilor OUG 20/2016, articolul 32, aliniatul 6, care nu poate fi efectuată fără modificarea şi completarea OMS 870/2004, solicitată pentru prima dată de Federaţia Sindicală Hipocrat, împreună cu Sindicatul Promedica, Alianţa Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical şi Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România, prin mişcarea cunoscută sub numele de „Primăvara Medicală”. „În acest moment, atât şefii de secţie, cât şi angajatorii, nu ştiu cum să întocmească graficul de lucru pentru gărzi”, a declarat, pentru România Liberă, preşedintele Federaţiei Sindicale Hipocrat, Ion Cotojman. 

Ministerul Sănătăţii recunoaşte problema: situaţia actuală nu este normală!

Condiţiile de muncă şi de plată ale medicilor din România vor fi îmbunătățite, iar misiunea MS este să le pună în practică în cel mai scurt timp posibil – este reacţia Ministerului Sănătăţii la nemulţumirile din sistem. Totodată, oficialii din Sănătate au precizat că gărzile efectuate de personalul medical în afara programului de lucru vor fi făcute, de la 1 august, pe baza unui contract de muncă separat, şi plătite în baza legislaţiei actuale.

”Ministerul Sănătăţii a iniţiat şi un dialog cu Ministerul Muncii pe această temă, pentru a ne asigura în interesul personalului medical că nu vor exista discrepanţe la plata contractelor de muncă încheiate cu unităţile sanitare. La începutul săptămânii viitoare, va fi trimisă către spitale o circulară care să clarifice modul de redactare a acestor contracte în contextul prevederilor OUG 20/ 2016, aşa încât procesul să se desfăşoare fără probleme”.

MS a mai precizat că, de comun acord cu reprezentanţii sindicali, a fost convenit un calendar de lucru, prin care cererile lor să fie incluse în modificările ce vor fi aduse la Ordinul 870/ 2004, actul normativ care reglementează timpii de lucru şi gărzile din unităţile sanitare. Ministerul a transmis că ”lucrează în regim accelerat la aceste modificări, iar motivul este extrem de simplu: situaţia actuală nu este normală. Aşadar, odată incluse cererile şi recomandările în forma nouă a OMS 870/ 2004, documentul va fi trimis conform legii spre consultare către toate sindicatele, iar forma agreată va fi afişată în transparenţă decizională”.

Citeşte şi: VIDEO. EXCLUSIV: Dramele neştiute ale medicilor români. Moartea doctoriţei de la Galaţi scoate la iveală alte decese la datorie

Sindicaliştii aşteaptă în această săptămână o soluţie concretă şi aplicată din partea autorităţilor. „Ministrul Vlad Voiculescu a iniţiat o platformă online unde am transmis propunerile de modificare a legislaţiei privind gărzile, am trimis şi un document oficial la Ministerul Sănătăţii şi am primit răspuns după 10 iulie că propunerile noastre vor fi luate în considerare la modificarea programului pentru medici, asistenţi medicali şi personalul auxiliar. Văzând însă că nu a fost pus în dezbatere publică proiectul de modificare legislativă, joi, 21 iulie, o delegaţie a Federaţiei a fost la Ministerul Sănătăţii şi am solicitat o întâlnire în cursul acestei săptămâni, 25-29 iulie, în vederea soluţionării acestei probleme, modificarea Ordinului 870/2004. Vine 1 august, medicii nu ştiu cum să-şi organizeze gărzile şi la acest moment nu există nici o metodologie de aplicare. Ministerul trebuie să-şi asume în primul rând modelul de contract de muncă cu timp parţial, care să fie unitar în toată ţara, şi nu în funcţie de interpretarea fiecărui angajator din unităţile sanitare publice din România. Mai mult, în următoarea perioadă, până cel târziu la 20 august, să se publice în Monitorul Oficial cum se va face plata acestor ore” – a mai precizat pentru România Liberă liderul sindical Ion Cotojman.   

El a atras atenţia că „un medic nu mai poate să efectueze gărzi, începând cu 1 august, dacă nu are norme. Angajatorii nu ştiu cum să facă planificarea, existând riscul ca să rămână ore de gardă neacoperite şi atunci pacienţii vor avea de suferit. Este foarte grav ce se va întâmpla în sistem la nivel naţional!”. 

Pe de altă parte, Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, care a iniţiat şi o petiţie online, recomandă tuturor medicilor care efectuează gărzi să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial pentru efectuarea gărzilor suplimentare dacă nu le sunt menţionate expres în aceste contracte anumite drepturi şi avertizează că se poate ajunge la blocarea sistemului sanitar în privinţa activităţilor specifice gărzilor, potrivit unui comunicat al Federaţiei. 

Ce soluții propun sindicatele 

În ce priveşte soluţiile, liderul Federaţiei Sindicale Hipocrat spune că problema se poate rezolva în trei zile: „Ministerul poate transmite o circulară la toate unităţile sanitare cu modelul de contract pe timp parţial în conformitate cu prevederile OUG 20/2016 şi cu modul de plată a acestor ore suplimentare. În acel moment, angajatorul ştie şi solicită medicilor să facă gărzile necesare pentru asigurarea continuităţii activităţii medicale. Dacă nu se rezolvă acest lucru până cel târziu joi, va fi perturbată serios activitatea din spitale în luna august. Medicii sunt decişi să declanşeze acţiuni de protest în perioada următoare dacă nu se va rezolva această problemă” – a avertizat Ion Cotojman, care aminteşte, în context, că alte două organizaţii sindicale, Solidaritatea Sanitară şi SANITAS, au semnat un acord, în luna februarie, cu fostul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, prin care se angajau să nu declanşeze acţiuni de protest în sănătate pe parcursul anului 2016.

Și medicul Florin Chirculescu, vicepreşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, a precizat pentru România Liberă că aceste gărzi sunt plătite mai puţin decât timpul normal de lucru şi nu sunt luate în calcul nici măcar la pensie: „Un medic ajunge să lucreze frecvent 33 de ore non stop în spital, pentru că lucrează ziua dinaintea gărzii, lucrează cele 18-19 ore de gardă plus cât mai stă în spital, de regula 5-6 ore. Or, acest lucru este interzis şi de Codul Muncii şi nu este permis nicăieri în UE. Noi am făcut un studiu şi am constatat că, la felul în care se fac gărzile acum, în România, un medic lucrează 62,4 ani pe parcursul vieţii sale!  Medicul Chirculescu ne-a mai spus că în spitale, la ora actuală, este o foarte mare agitaţie şi o stare intensă de nervozitate, pentru că în ultimul timp sunt tot mai puţini medici care preiau şi activitatea colegilor plecaţi din sistem. „Anul trecut, în aprilie, erau 13.500 de medici în spitalele româneşti, practic jumătate din numărul necesar, de 26.000. Ce înseamnă asta? Că, de facto, noi acoperim, două norme. Din punct de vedere al orelor, media este că un medic în România în clipa de faţă face 1,54 norme. Este cel puţin imoral ca orele suplimentare să fie plătite mai puţin atâta timp cât există o lege care conferă dreptul de plată a orelor suplimentare şi a orelor de noapte”.     

Dr Chirculescu a mai spus că Ministerul Sănătăţii a oferit un răspuns care nu satisface cerinţele angajaţilor din sistemul medical: „Noi dorim să fie plătite sporurile conform legilor din această ţară! Vrem ca guvernul actual să-şi asume responsabilitatea unui comportament legal şi să plătească aceste ore suplimentare aşa cum sunt plătite altor categorii profesionale, cu atât mai mult cu cât numărul acestor ore este îngrozitor de mare. Sunt medici tineri care fac peste 10 gărzi pe lună, se fac şi 15 gărzi pe lună. Şi ştiţi cine plăteşte? Pacienţii. Sunt studii internaţionale: după 16 ore de muncă, riscul de malpraxis creşte de două ori, iar, după 24 de ore de muncă neîntreruptă, acest risc creşte de trei ori. Este un drept al nostru, este un drept care ar ajuta România să rămână mai mulţi medici în ţară, în condiţiile în care rata anuală de pierdere a medicilor din sistem este de 1.400 pe an”.

Sistemul medical, bazat pe eforturi individuale supraomeneşti

Preşedintele Alianţei Medicilor, dr Bogdan Tănase, a declarat, pentru România Liberă, că este nevoie de rezolvarea urgentă a lipsei reglementărilor legale, normale şi echitabile, în ce priveşte organizarea gărzilor în spitalele din România. „De multe ori, acest sistem se bazează pe eforturile supraomeneşte ale colegilor mei, care îndură aceste condiţii inumane din dragoste de meserie şi de pacienţi. Munca de noapte, gărzile de noapte sunt recunoscute de toate legislaţiile altor ţări ca fiind o muncă grea care trebuie plătită cel puţin dublu faţă de o zi obişnuită de lucru şi ar trebui recunoscută ca vechime în muncă”. 

La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor din România, dr Gheorghe Borcean, a declarat Rl că, pentru acoperirea deficitului major de personal din sănătate, trebuie încurajată angajarea medicilor rezidenţi, care ar aduce „un sânge proaspăt sistemului anemic şi bolnav”. Dr Borcean a mai spus că „ar trebui să avem o hartă exactă a demografiei corpului medical în ţară, astfel încât să ştim nevoia de sănătate şi ceea ce înseamnă aceasta în legătură cu numărul de medici la numărul de locuitori. Dacă studiem repartiţia geografică a medicilor în România, constatăm că Bucureştiul şi împrejurimile sale este zona cu cea mai mare densitate de medici, aproape 25%. Alte 25-30 de procente din numărul de medici lucrează în cele şase oraşe mari capitale regionale din ţară şi, astfel, restul de o treime este repartizată în cele 35-36 de judeţe. Se creează, deci, în mod normal o discrepanţă între numărul de medici raportat la numărul de locuitori”.

„Aşa apare o încărcare mare profesională pentru unele categorii de medici, în special pentru cei care au specialităţi în sistemul de urgenţă şi acest lucru nu poate să rămână fără urmări. Este cunoscut că durata medie de viaţă a medicilor şi riscul de moarte subită este mai mare cu cât specialitatea este mai apropiată de urgenţe”, a conchis preşedintele Colegiului Medicilor din România.    

 

 

 

Elena Marinescu
Elena Marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Tradiții și obiceiuri între Crăciun și Revelion

Între Crăciun și Revelion, perioada sărbătorilor de iarnă este marcată de tradiții și obiceiuri care aduc familie și comunități împreună, menținând vii legăturile cu...

Președintele Germaniei dizolvă parlamentul și declanșează alegeri anticipate

Decizia vine după prăbușirea coaliției guvernamentale conduse de Olaf Scholz, iar alegerile vor avea loc pe 23 februarie 2025. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a anunțat...

Zi plină pentru salvamontiști: 88 de apeluri de urgență și aproape 100 de persoane salvate

Dispeceratul Național Salvamont a raportat vineri dimineață că, în ultimele 24 de ore, salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 88 de situații de...
Ultima oră
Pe aceeași temă