„Romania poate privi cu incredere spre viitor”

– Care sunt punctele-cheie ale mandatului dumneavoastra? Predecesorul domniei voastre declara intr-un interviu acordat cotidianului nostru ca punctul-cheie al mandatului sau era cel „de a insoti Romania pe drumul ei de aderare la UE”…
– Mandatul meu debuteaza intr-o tara nonmembra si se va incheia atunci cand Romania va fi tara membra a UE. Punctul-cheie al mandatului predecesorului meu ramane, desigur, la fel de valabil si in cazul prezentului mandat, pentru ca, si dupa aderarea propriu-zisa, Romania va continua sa se familiarizeze cu multitudinea fenomenelor europene. In plus, se stie ca incepand din 1 ianuarie 2007, Republica Federala Germania va prelua, pentru sase luni, presedintia rotativa a Uniunii Europene, astfel ca acest aspect reprezinta un alt punct central al mandatului meu. Pe de alta parte, 2007 mai aduce cu sine noutatea dublei Capitale europene a culturii, deoarece, incepand din 2007, cupleaza un oras dintr-o tara a Europei occidentale cu unul dintr-o tara central sau est-europeana – in acest caz Luxemburg cu Sibiu.
In afara acestor prioritati, mandatul se inscrie pe traiectoria traditionala pentru activitatea oricarui ambasador, fiind dedicat optimizarii continue a relatiilor politice si economice bilaterale. De altfel, ma astept ca dupa momentul aderarii Romaniei la UE relatiile economice si in special schimburile comerciale sa inregistreze o crestere semnificativa.
– Viziunea unei Europe unite si-a pierdut, de ceva vreme, mare parte din atractivitate – cel putin in ochii vest-europenilor. Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez – tara in care v-ati incheiat de curand mandatul – a avertizat asupra pericolului formarii unui „nucleu european”, in jurul caruia ar ajunge sa graviteze tarile „normale”. „Nu-mi doresc acest nucleu european, insa el va veni”, a spus, textual, cunoscutul proeuropean. Sa se resemneze Romania de pe acum cu statutul unui membru „de rang secundar”?
– In calitate de fost ambasador acreditat, nu pot face interpretari legate de declaratiile sefului de guvern al unei foste tari gazda. Dar pot sa va spun ca premierul luxemburghez, pentru care de altfel am o mare consideratie, preciza cu putine zile in urma la Berlin, cu ocazia summit-ului diplomatiei germane, ca – si acum citez liber si, sper, cat se poate de bine – ideea unei scindari europene, a unei separari intre un „nucleu european” si a „celeilalte” Europe nu se mai pune de ceva vreme. Domnia sa a mai explicat ca doar in acele domenii in care nu s-au inregistrat nici un fel de progrese, statele membre care se vor considera apte si doritoare a interveni intr-un mod integrativ ar putea initia, ad-hoc, demersuri in acest sens. Cu alte cuvinte, nu avem de-a face cu un „nucleu european” pe de o parte si cu state „normale” pe de alta, ci cu grupari orientate tematic. Iar astfel de grupari nu constituie o noutate, ele exista deja – spatiul Schengen, uniunea monetara etc. Pot sa mai spun ca domnul Juncker nu-si doreste in mod cert o astfel de scindare, avertizand in repetate randuri impotriva perspectivei crearii unei astfel de structuri.
– In ultima vreme, teama europeana de „instalatorul polonez” pare sa se transfere asupra muncitorului roman si bulgar, aspect evidentiat de seria de „eurobarometre” si luat ca atare la cunostinta de cancelariile europene, unele analizand intre timp optiunea blocarii pietelor muncii autohtone, altele nu. Pe de alta parte si in alt context, sefi de guvern precum domnii Juncker si Verhofstadt au evocat, in trecut, si notiunea unui „protocol social” adiacent Tratatului Constitutional. Din punctul de vedere al Guvernului Federal, ar fi posibila varianta criteriilor unice, in plan european, referitoare la drepturile angajatilor?
– Pe fondul referendumurilor asupra Tratatului Constitutional au existat, desigur, dezbateri despre componentele sociale, acestea din urma afectand Tratatul in cea mai mare parte nejustificat, dat fiind ca era vorba de directiva prestarilor de servicii sau de chestiuni legate de eventuale abuzuri, dar care nu aveau nici o legatura cu structurile propriu-zise. Cum anume ar putea arata Tratatul Constitutional, intr-un final, daca vor surveni adaugiri si care anume, daca se va opta pentru renuntarea la unele puncte, daca se vor avea in vedere departajari – toate acestea sunt imposibil de apreciat in prezent, cand Europa inca se afla intr-o faza de reflectie. Totusi, grijile si temerile cetatenilor vor conta, atat timp cat se dovedesc fondate. Iar in chestiunea pietei muncii, statele sunt individual indrituite la reglementari, fie cele treptate, „pas cu pas”, fie cele flexibile – in functie de situatia economica existenta si de perspectivele de dezvoltare ale respectivei tari membre a UE. In acest context, Guvernul Federal s-a pronuntat constant pentru reglementari flexibile, luate de fiecare stat membru al Uniunii in parte, asa cum se intampla in prezent. Unele state decid sa puna in aplicare una sau mai multe clauze, altele nu – in functie de parametrii enumerati mai sus.
– Exista in cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe unele asteptari legate de politica externa a Romaniei? Ma refer atat la relatiile bilaterale dintre cele doua tari, cat si la politica europeana?
– Romania este, pentru noi, un partener important – Romania detine pondere. Inca de la infiintarea Comunitatii Europene Germania a militat constant pentru aprofundarea europeana in baza asa-numitei „methode communautaire”, pronuntandu-se pentru un echilibru, o nivelare a intereselor tuturor statelor membre ale Uniunii, indiferent de marimea fiecaruia dintre ele. Germania a pus si pune pret pe o convietuire fara discrepante, pe evitarea contradictiilor dintre interesele nationale si cele europene – iar pana acum ne-am descurcat bine, s-ar putea spune, poate tocmai datorita faptului ca am stiut sa dovedim ca spre binele conceptului european suntem capabili a mai si ceda din cand in cand. Pornind de la acest deziderat, nu putem decat spera ca Romania – tara mare ce va deveni curand membru al UE – se va lasa calauzita la randul ei de aceeasi idee europeana.
– Domnule ambasador, care ar fi pozitia Guvernului Federal adoptata fata de o alta tara membra a UE, pe teritoriul careia s-ar dovedi ca s-au aflat centre sau celule de detentie secrete ale CIA?
– Pentru Guvernul Federal, respectarea principiilor statului de drept este cruciala – in orice circumstante, oricand si oriunde. Asa cum arata zilele trecute cancelarul Angela Merkel, scopul nu poate scuza chiar toate mijloacele – nici macar atunci cand este vorba de combaterea terorismului.
– Care este mesajul pe care-l adresati cititorilor romani?
– Romania poate privi cu incredere de sine spre viitor. In cadrul familiei europene, avem cu totii garantia pacii, a stabilitatii si a unui anumit nivel de bunastare, iar aceasta Europa reprezinta, pana la urma, insasi baza afirmarii pe mapamond a fiecarui stat european in parte.