15.5 C
București
luni, 26 februarie 2024
AcasăSpecialRomânia poate pierde 1 miliard de euro pentru plaje

România poate pierde 1 miliard de euro pentru plaje

parte din litoralul românesc a fost reabilitat, iar rezultatele se văd: în Constanța și Mamaia au apărut plaje de până la 100 de metri lățime, printre cele mai largi din Europa. Principalul avantaj este însă că s-a stopat eroziunea, care măcina în fiecare an din țărm. România are acum 46 de hectare noi de teren.

Etapa a doua a proiectului de reabilitare și extindere ar trebui să înceapă în toamnă. „Aceasta este mult mai mare ca prima şi constă în reabilitarea a 11 loturi noi, începând cu zonele Periboina şi Edighiol, apoi zona Cazinoului din Mamaia, plajele din Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Venus, Neptun, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche“, a declarat Gheorghe Boeru, preşedintele companiei de consultanță care a suprave­gheat lucrările de reabilitare şi extindere a plajelor. Investiția este imensă. Inițial se vorbea despre 800 de milioane de euro, dar Comisia Europeană a majorat suma la peste 1,14 miliarde euro, fiind inclusă, spre deosebire de etapa I, chiar și cheltuiala cu mentenanța plajelor pentru 25 de ani. Este cu siguranță cel mai mare proiect de investiții nu numai din acest an, dar din ultimele decenii. Se vor folosi 10.000 de tone de nisip, iar România își va mări teritoriul cu circa 136 de hectare.

În pași de rac

Gheorghe Boeru afirma în luna mai că proiectul trebuie aprobat până pe 31 august, menționând că anul acesta se va scoate la licitație consultanța și supervizarea și cel puțin o lucrare. Lucrurile sunt însă în întârziere, după cum au declarat pentru „România liberă“ surse din cadrul proiectului. Primul pas pentru etapa a doua a fost făcut. Bene­ficiarul, Administrația Apelor Române Dobrogea Litoral, a depus încă din 2015 un memoriu la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, în baza căruia, s-a ținut o primă ședință, „de încadrare“, în toamna lui 2015. 

Atunci s-a stabilit că trebuie făcut un raport de impact de mediu, dar care nu este posibil decât dacă se realizează, înainte, o lucrare numită „eva­luare adecvată“.

Evaluarea adecvată este necesară în cazul ariilor naturale protejate, pentru conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, iar litoralul este plin de situri Natura 2000. Eforie Sud, de exemplu, este singurul loc de pe întreg țărmul românesc în care spe­ciile de moluște bivalve Donacilla cornea și Donax trunculus mai supraviețuiesc în prezent. „Datorită cerințelor ecologice (puritatea apei, conținut de oxigen, salinitate), simpla prezență a celor două specii era un indicator al apei marine de bună calitate“, se arată într-un formular standard Natura 2000, publicat pe site-ul Ministerului Mediului. Pe litoral se mai protejează specii de alge, dar și izvoare sulfuroase marine, în zona Mangalia. La 2 Mai trăiește căluțul de mare, Hippocampus ramulosus.

Scenariu apocaliptic

Specialiștii consultați de „România liberă“ afirmă că lucrurile sunt în întârziere și că există riscul pierderii fondurilor europene. Iar dacă nu se vor face, mari părți din litoral vor avea de suferit din cauza eroziunii. Este ceea ce numesc specialiștii „alternativa zero“. Dacă nu se face nimic, scena­riul este apocaliptic. „Eroziunea costieră este extraordinar de gravă în România. Marea mănâncă între 2 și 4-6 metri pe an din plaje. Vă dau un exemplu. În Eforie centru, în zona care desparte lacul Techirghiol de mare, sunt două tipuri de scoici, Donacilla și Donax, care sunt protejate. Numai că, dacă acest cordon litoral se rupe, pentru că acolo este o eroziune formidabilă, se distruge situl Ramsar Techirghiol, din cauză că intră apa de mare. Techirghiol este un sit de importanță mondială. În plus, se întrerupe conexiunea rutieră și feroviară cu sudul litoralului. Există riscuri majore ca acest lucru să se întâmple“, afirmă specialiștii. Aceștia spun că în partea de sud a acestei porțiuni scoicile au dispărut, pentru că eroziunea a distrus panta plajelor. Cum au făcut alții confruntați cu situații similare? Agenția de mediu din Sevilla, de exemplu, a propus, atunci când au lucrat la un proiect asemănător, mutarea lor temporară. Acest lucru s-ar putea face și aici.

Un alt pericol este Shabla, falia tectonică ce s-a activat din nou. În 1903, un cutremur în largul coastelor Bulgariei a produs un tsunami în Marea Neagră, care a distrus sute de case și a omorât zeci de oameni. Un nou fenomen în zonă nu va duce probabil la victime, dar va distruge aria de protecție Balta Mangalia.

Pericol în Delta Dunării

În plus, în fondurile europene se alocă bani și pentru refacerea stăvilarelor și sistemelor de menținere a echilibrului natural din zona complexului Razelm-Sinoe, unde nu s-au mai făcut lucrări de reabilitare serioase din anii ʹ70. „Dacă partea de la Periboina a acestui complex nu se reface, șansa ca să se inunde zeci de mii de hectare de apă cu apă salină, marină, există, mai ales pe timp de iarnă, la furtuni, dar există și riscul invers. Acest lucru în­seam­nă un dezastru“, afirmă experții. Problemele au fost discutate în cadrul unei ședințe a Agenției de Mediu din Con­stanța. 

Ce urmează

Următoarea ședință pe tema evaluării adecvate este programată la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța la începutul lunii august. Dacă totul este în regulă, urmează depunerea raportului de mediu. Se anunță apoi public, se așteaptă 20 de zile și apoi se ține dezbaterea publică. După dezbatere, în termen de câteva zile se emite acordul de mediu, dacă totul este în regulă. După acordul de mediu, beneficiarul poate face licitația pentru desemnarea constructorului. Dacă nu se emite până în septembrie, proiectul poate fi ratat. Cert este că multă lume se ferește să vorbească oficial despre acest lucru, pentru orice scandal public ar putea atrage atenția Comisiei Europene și ar putea pune în pericol proiectul.

Ce spune Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Fondurilor Europene a precizat, pentru „România liberă“, că pro­iectul „Reducerea eroziunii costiere – Faza a II-a“ este pregătit prin intermediul  proiectului de  „Asistență tehnică pentru pregătirea de proiecte Axa  Prioritară 5 – Reducerea eroziunii costiere faza a II-a (2014 – 2020)“,  demarat de către Administrația Națională Apele Române în   2015. „Având în vedere amploarea și importanța proiectului mai  sus-menționat, este estimată o perioadă de 2 ani pentru elaborarea  tuturor documentelor solicitate prin Ghidul Solicitantului, astfel încât  proiectul să propună investiții viabile și sustenabile din punct de  vedere tehnico-economic“, se arată în răspunsul mi­nisterului. Reprezentanții instituției au menționat că, în paralel, se  derulează procedura de evaluare a impactului asupra mediului și  finalizarea analizei cost-beneficiu, cu includerea recomandărilor  JASPERS. „Valoarea pentru necesarul tuturor investițiilor estimată prin  varianta preliminară a studiului de fezabilitate este de aproximativ 750  milioane euro, valoare care va fi finanțată doar parțial prin Programul  Operațional Infrastructură Mare (apro­ximativ 220 milioane euro), urmând  ca pentru restul investițiilor să fie identi­ficate alte surse de  finanțare. Se analizează inclusiv posibilitatea ca proiectul să fie propus la finanțare în două etape“, au precizat reprezentanții MFE.

Am încercat să obținem un punct de vedere la Ministerul Mediului, dar deși am trimis întrebările pe 15 iulie, singurul răspuns a fost că două dintre acestea au fost redirecționate către Ministerul Fondurilor Europene.

Cele mai citite

Peste 13.500 de bugetari angajați în numai un an

În luna decembrie a anului trecut, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.292.559. Făcând o scurtă analiză,...

Președintele Klaus Iohannis participă marți la evenimentul „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă”

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa marți, 27 februarie 2024, începând cu ora 12:00, la evenimentul „Bune practici pentru mediu avansate de societatea civilă",...
Ultima oră
Pe aceeași temă