Sâmbătă, autorităţile din Republica Moldova au redeschis oficial navigaţia comercială pe Prut, deocamdată aceasta desfăşurându-se pe un sector de 83 km, de la Giurgiuleşti, zona de vărsare a Prutului în Dunăre, până la Cahul, pe teritoriul românesc tronsonul fiind delimitat de Galaţi şi localitatea Oancea.
În perioada interbelică, Prutul era navigabil, fiind efectuate transporturi de mărfuri, în special cereale. Navigaţia pe Prut a fost întreruptă în urmă cu 25 de ani. Potrivit autorităţilor de la Chişinau, redeschiderea transportului naval va permite efectuarea importului de materiale de construcţii necesare pentru reabilitarea şi construcţia drumurilor din regiunea de sud a Republicii Moldova şi va deschide posibilitatea transportării producţiei agricole prin portul Giurgiuleşti. Sâmbătă a străbătut Prutul de la Giurgiuleşti la Cahul o primă barjă, încărcată cu 600 tone de pietriş, care plecase zilele trecute din Portul Constanţa. La inaugurarea navigaţiei pe Prut au luat parte primul-ministrul al Republicii Moldova, Vlad Filat, oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor din Romania şi responsabili din domeniul transporturilor naval şi protecţiei mediului din cele două state.
Lucrările vor fi continuate pentru ca până la sfârşitul lui 2012 să se poată naviga până în oraşul Leova, corespunzător comunei Bumbata, judeţul Vaslui, de pe malul românesc. Porţiunea de râu navigabilă e destinată barjelor şi şlepurilor, cu pescaj maxim de 1,2 metri. Distanţa dintre maluri este de până la 60 metri, ceea ce va permite circulaţia navelor în ambele sensuri. În acest an, urmează ca peste 300.000 de tone de materiale de construcţii să fie transportate în Republica Moldova pe cale navală.
Port maritim construit în aproximativ un an
Republica Moldova a dobândit statutul de stat maritim, în primăvara lui 2009, când s-a reuşit construirea, în mai puţin de un an, a Portului Maritim de la Giurgiuleşti, situat la mila 72,2 de pe Dunărea Maritimă, în zona de vărsare a Prutului în Dunăre. Moldova nu avea ieşire la Dunăre, dar în baza unui acord încheiat cu Ucraina a obţinut un teritoriu cu lungimea de 430 m de pe malul Prutului, la confluenţa cu Dunărea, care a permis ieşirea la Dunărea Maritimă. Portul Giurgiuleşti are capacitatea de a asigura acostarea navelor maritime de pasageri şi de marfă cu o lungime de până la 120 de metri. Portul Giurgiuleşti se întinde pe câteva zeci de hectare şi are terminal pentru cereale cu o capacitate de 50.000 tone, terminaluri pentru containere, produse petroliere, mărfuri generale şi pentru pasageri.
Investiţia unui tulcean emigrat în Olanda
Potrivit unor informaţii din presa din Republica Moldova, investitorul şi proprietarul portului de la Giurgiuleşti este firma Danube Logistics SRL, care în decembrie 2004 a semnat cu Guvernul Republicii Moldova un acord de investiţii pentru construcţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. Acţionarii Danube Logistics sunt holdingul olandez Easeur Holding BV, care deţine 80% din capital şi aparţine unui tulcean emigrat în Olanda, şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deţine 20%.
Croaziere la Istanbul
În 2009, au fost efectuate primele croaziere pe linia Giurgiuleşti-Istanbul-Giurgiuleşti, cu nava „Prinţesa Elena”, care poate lua la bord 145 de pasageri. O croazieră durează 5 zile, dintre care 2 zile de staţionare în Portul Istanbul. Costul croazierei variază de la 185 la 600 de euro de persoană, în funcţie de confort. Sunt cabine de 2, de 3 şi de 4 locuri, dar şi cabine clasa lux. Costul biletului include transportul dus-întors, trei mese pe zi şi cazarea la bord şi în timpul staţionării la Istanbul.
