Constrâns de boala specifică vârstei, Majestatea Sa Regele Mihai şi-a delegat prerogativele de reprezentare fiicei sale ASR Principesa Margareta, dar nu a abdicat, aşa cum interpretează unii. “Sunt sigur că fiica mea, Margareta, custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele”, se menţionează în documentul atribuit Regelui cu semnătură tremurândă. Suntem în anul aniversării a 150 de ani de la fondarea dinastiei. Înscrisul e doar o delegaţie.
Conform Statutului Casei Regale a României, Regele Mihai este suveran până la sfârşitul vieţii. Principesa moștenitoare Margareta va deveni custode al Coroanei României doar după trecerea la cele veşnice a Regelui. Custode (lat. cústos, -ódis) înseamnă păzitor, funcționar, supraveghetor (mai ales al bibliotecilor). Actul din 1 martie 2016 nu este un testament. Monarhia este ereditară doar în regimurile absolutiste. Pentru ca Margareta să devină Regină este nevoie de decizia Parlamentului. Conform anexei 2 din Statutul Casei Regale, ea va fi şeful Casei Regale doar după moartea Regelui. La ora actuală, şef al Casei Regale este tot Regele.
Documentul fundamental al Dinastiei române nu face nicio specificaţie concretă în cazul unor boli ale Suveranului. Consiliul Familiei Regale nu se subordonează Custodelui când Regele e în viaţă. Aici e un vid de interpretare. Atunci, ultimele declaraţii ale reprezentanţilor săi sunt informale, lipsite de legitimitate. Cât de credibil poate fi Andrew Popper, desemnat urmaş al domnului Antoniade, după încheierea negocierilor cu statul român privind retrocedarea proprietăţilor? Diagnosticele dure de “carcinom epidermoid metastazant” şi “leucemie cronică” nu sunt apostilate de niciun spital. În practica medicală, determinarea precisă a cancerului, de care suferă cineva, se face pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; niciodată de un singur medic, ci de către o echipă mixtă din care fac parte cel puţin un anatomopatolog, un oncolog, un anestezist, un chirurg şi medicul curant. Până ieri, nu s-a pronunţat niciun specialist din domeniu. Am fi aşteptat – aşa cum se cuvine în cazul unui fost şef de stat – ca directorul Spitalului Universitar din Lausanne să apară în faţa camerelor de luat vederi, purtătorul de cuvânt al acestei instituţii sau vreo autoritate medicală în domeniul oncologiei.
Printre membrii Consiliului Familiei Regale regăsim bancheri, avocaţi, manageri, profesori de drept, jurnalişti, dar niciun medic. La deschiderea oficială a anului jubiliar 2016 – 150 de ani ai Dinastiei Române – la Săvârşin, acum două săptămâni, Principesa moștenitoare Margareta a fost întrebată: „Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana cum se simt?”. Zâmbind, a răspuns: „Se simt bine, sunt în Elveţia acum şi vor veni în acest an, când vremea le va permite”.
În timp ce Andrew Popper anunţa acel diagnostic-sentinţă, Simina Mezincescu explica la una dintre televiziuni că ar fi vorba doar despre “o simplă incizie”. „O operație minoră. Pe obraz, unde avea un fel de aluniță.”
Fotografiile de pe pagina de -Facebook a Principesei Maria, cea mai mică fată a familiei regale, trădau o stare de bună dispoziţie, Alteţa Sa Regală fiind numai un zâmbet în timpul vizitei în Alexandria şi mai apoi în Bucureşti. Principesa Sofia e tot în Capitală. Niciuna dintre celelalte fete, Irina, Elena, aflate în străinătate, nu a luat drumul Lausanne-ului.
La creştini, copiii obişnuiesc să fie alături de părinţii lor în momentele grele ale vieţii. Nu se întâmplă acelaşi lucru şi în cazul Regelui. Internat în spital, îi are alături doar pe Principesa Margareta, Principele Radu, precum şi pe membrii puternicului Consiliu al Familiei Regale, grupaţi în comandamentul de acţiune la hotelul Corona din Morges, pe malul lacului Léman.
Cât de serioasă este starea de sănătate a Regelui?, se întreabă mulţi dintre români. Păi, dacă principesele nu sunt de-a dreapta tatălui, doar Principesa moştenitoare şi reprezentanţii Consiliului, înseamnă că se pregăteşte un puci? Cineva vrea să-i fure sigiliul şi semnătura, pe care oricum o foloseau de ceva vreme? Am fost printre cei care au condamnat falsul şi uzul de fals în folosirea iscăliturii suveranului pentru a mulţumi sponsorilor sau a transmite mesaje disonante stilului său imperial.
Românii sunt îngrijoraţi de starea de sănătate a Regelui. Au tot dreptul la o corectă şi legitimă informare. De la decizia de înlăturare a Principelui Nicolae din linia de succesiune, comunicată dezastruos, toate informaţiile emise de anturajul Regelui se bat cap în cap. Când e sănătos şi vine la sărbătoarea de 150 de ani de la aducerea lui Carol l, când e grav bolnav. Monarhiştii sunt divizaţi în două tabere: unii se ascund în spatele sintagmei “nu comentăm deciziile Regelui” (pe aceştia eu îi introduc în categoria regaliştilor), mulţumiţi cu distincţiile, medaliile şi sindrofiile date în numele Regelui la Palat, bineînţeles, iar dezinteresaţii de lucruri mărunte îşi exprimă îngrijorarea că Principesa moştenitoare nu are copii. Cei din urmă sunt preocupaţi de viitor şi de urmaşi autentici, nu de poamele unui anumit sistem fructifer, care oricum se vor stafidi şi ele la umbra bătrânei şi hulpavei Securităţi. Ceva e putred în Danemarca, aşa cum ar spune un prinţ pe scena teatrului lumii.
Pe vremea când liderul ţărănist Ion Diaconescu era internat la Spitalul Elias din Bucureşti, un medic a fost întrebat de un ziarist de ce boală suferă. „Nu suferă de nimic. Are 94 de ani.”
La mulţi ani, Sire!
