La cea mai mica miscare de contestatie sau nesupunere orice regim dictatorial incearca mai intai sa blocheze informatia, si in interior, si spre exterior. Iar in paralel se trece la represalii brutale, mai cu seama daca informatia a fost stopata. Ar fi facut-o si actuala putere de la Teheran daca intre timp nu ar fi fost inventate telefoanele mobile cu care pot fi filmate scurte secvente si transmise apoi pe reteaua internetului. Asa se face ca asasinarea acelei studente de la filosofie, ucisa de garzile pretoriene motorizate ale ayatollahilor, a facut repede inconjurul lumii.
Chiar daca ziaristii straini au fost expulzati sau impiedicati sa lucreze, atatia alti amatori s-au transformat in cameramani benevoli si ne-au transmis in aceste zile imaginile unei revolte populare pe care regimul o striveste cu brutalitate. Un regim care nu se incurca cu detaliile: principalul ziar de opozitie a fost interzis sa mai apara, iar ziaristii sai au fost arestati. Cica sediul ziarului se transformase in centrul acestor manifestatii care au pus in primejdie securitatea nationala!
Iar cand se refera la securitate nationala, orice regim dictatorial arata spre "agenturili" straine si denunta "amestecul" altora in treburile sale interne. Ceasca al nostru era si el obsedat de ocultele manevre din afara si de serviciile secrete ale altora. Pacat ca tocmai atunci cand acestea lucrau efectiv sa-i destabilizeze vigilenta si exercitiul retoric gaunos i-au facut feste. Puterea de la Teheran pretinde ca mai multe forte oculte occidentale comploteaza impotriva revolutiei islamice. Ea se arata indignata de faptul ca secretarul general al ONU a indraznit sa ceara incetarea represiunii si respectarea drepturilor omului. Cat ar fi de groasa ata alba si de incredibile argumentele, orice regim dictatorial recurge in primul rand la ele. Caci, in mod paradoxal, orice regim dictatorial are imaginatia scurta si doar bastoanele politistilor lungi.
Numai ca de asta data ar fi cam greu sa credem in explicatiile oficiale. Numeroase date concorda: frauda electorala a fost imensa, candidatul Moussavi, desi el insusi, pe vremuri, intemeietor istoric al revolutiei islamice, a devenit treptat liderul unei miscari democratice care se contureaza tot mai evident in randurile noilor generatii. La varf se da o batalie pentru putere, ce este insa amplificata de transformarile din societatea iraniana, pe care conservatorii nu le-au observat. Sau nu vor sa le admita, fiindca blocarea modernizarii face si ea parte din reflexele dictatoriale. Sigur, unii dintre liderii, inclusiv religiosi, care au trecut in opozitie mai pot fi intimidati. Asa se face ca unul dintre contracandidatii presedintelui reales, Ahmadinejad, si-a retras plangerea care cerea invalidarea scrutinului. Ceilalti vor disparea, fiindca disparitiile misterioase fac si ele parte din panoplia unei dictaturi.
Evenimentele din Iran par sa-l fi luat prin surprindere pe Barack Obama. Abia dupa cateva zile presedintele american s-a declarat "socat" de frauda si de represiunea de la Teheran. Dar a negat din nou orice amestec al Statelor Unite in afacerile republicii islamice. Obama nu vrea sa compromita semnele destinderii pe care o angajase deja cu regimul lui Ahmadinejad. Sigur, i-ar fi convenit un nou presedinte, eventual prooccidental. Dar va trebui sa se coopereze cu echipa cea mai conservatoare, caci ideea de a-si alia Iranul este fundamentala in noua strategie a Administratiei americane pentru Orientul Mijlociu. Iranienii sunt persi, si sunt siiti, deci ramura islamismului care poate "evolua". Ei pot deveni din nou niste aliati fideli ai americanilor in lupta impotriva sunnitilor radicali care practica terorismul in intreaga zona. Este pariul lui Obama si in fata Israelului.
Un pariu extrem de riscant, fiindca la mijloc se afla si ambitiile nucleare ale regimului iranian, care intretin o extrema nervozitate in Israel. Reflexele dictatoriale se combina deseori cu argumentele si imperativele politicii "reale". Marele satan american incearca sa devina macar un prieten mai mic al marelui fost imperiu persan. Istoria nu se repeta, ea urca in spirala spre situatiile absurde ale viitorului.
