Zile critice pentru președintele american, Donald Trump. Războiul său din Orientul Mijlociu este boicotat de axa Moscova-Damasc-Teheran, cu extensie la Ankara. Secretarul Apărării, James Mattis, a prezentat echipei lui Trump planul pentru „o victorie rapidă asupra ISIS” din Siria și Irak, un plan ce ar trebui să dea roade în 30 de zile.
Strategia, ale cărei detalii sunt păstrate la secret, implică extinderea militară a SUA în Siria și Irak. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis, a declarat că Mattis a prezentat strategia în timpul unei întruniri a Cabinetului la Consiliul Național de Securitate. Donald Trump își dorește victoria asupra ISIS, ceea ce ar însemna un pas înainte important pe scena Orientului Mijlociu, de unde Administrația Obama făcuse mai mulți pași înapoi. Inițial, Trump ordonase un plan de 90 de zile, dar, pentru că atât în Siria, cât și în Irak, sunt implicate mai multe forțe regionale, cât și Rusia, care nu stau pe loc, a cerut o strategie de 30 de zile, printr-un ordin executiv semnat la 28 ianuarie.
Interesele SUA în zonele petroliere ale kurzilor
„Este mai mult un proiect, o bază de discuție, decât un plan militar gata să fie pus în aplicare”, a subliniat Davis. De exemplu, definește ce înseamnă să învingi un grup ISIS, numește câteva decizii ce trebuie luate de către Casa Albă, nu se referă numai la grupările teroriste din Siria și Irak, ci la rețeaua internațională, cu propuneri de tăiere a surselor de finanțare, măsuri pentru stoparea propagandei și a sistemului de recrutare, prin care s-a acționat ca să fie executate acțiuni teroriste în Europa și SUA.
Șeful Statului Major Interarme, generalul Joseph Dunford, preciza că „strategia de urgență” la care se lucrează vizează în mod special ISIS, dar și alte grupări extremiste din Orientul Mijlociu, „care intenționează să atace SUA”.
„Distrugerea acestor grupări teroriste nu trebuie să creeze alte probleme”, a precizat gen.Dunford. Și cea mai mare problemă este modalitatea de cooperare cu Turcia, un aliat NATO strategic, vecin cu Siria, dar și cu Rusia, care deja a obținut avantaje în urma intervenției militare de partea regimului Assad, și nu are de când să renunțe la ele.
După cum a fost înțelegerea dintre Obama și Putin, dezvăluită de serviciile secrete israeliene, interesele Rusiei sunt în domeniul gazelor din Mediterana, iar ale SUA sunt în zonele petroliere, locuite în majoritate de kurzi, ceea ce presupune promisiunea unei autonomii, după modelul din Irak. Turcia are o singură poziție față de asemenea „strategii”: NU!
Mai multe trupe speciale la sol
Secretarul Apărării, James Mattis, a păstrat în planul său principiul ducerii războiului la sol prin aliații locali. Acești aliați locali ai SUA au fost până acum brigăzile kurde, în timp ce Turcia a sprijinit militar brigăzile Armatei Siriene Libere (ASL). Dacă această strategie va continua, nu va duce la rezolvarea conflictului din Siria. Turcia deja a anunțat că este pregătită, împreună cu brigăzile ASL, să cucerească Rakka, zonă bogată în resurse petroliere. Casa Albă a transmis un mesaj că nu va accepta o înaintare a Turciei mai departe de orașul cucerit, Al-Bab.
Șeful Comandamentului Central american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu, generalul Joseph Votel, a precizat că este nevoie de mai mulți militari americani la sol pentru a grăbi victoriile asupra ISIS din Siria. În prezent, SUA are 500 de soldați din trupele speciale care „organizează și asistă forțele locale”.
54 miliarde de dolari pentru armată
Administrația Trump vrea să majoreze cheltuielile militare cu 54 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 9%, în proiectul de buget pentru 2018, a informat un oficial de la Casa Albă. Proiectul prevede că toate ministerele, în afara celor cu atribuții pe securitate, vor suferi o reducere a bugetelor. Ajutorul internațional va fi, de asemenea, tăiat drastic. Toți banii economisiți astfel vor merge pe cheltuieli militare, Trump vrând să fie perceput ca un apărărtor al securității americanilor.
La începutul lunii februarie, șefii din Pentagon au prezentat un raport în fața Congresului, descriind armata americană slabită de ani de resurse bugetare insuficiente și după două decenii de conflicte. Donald Trump s-a arătat hotărât să remedieze această situație. Însă Congresul este cel care va aproba sau nu propunerea de buget a Administrației Trump. Chiar dacă Barack Obama a decis reducerea cheltuielilor militare la 3,3% din PIB, adică 600 de miliarde de dolari, acestea rămân totuși de departe cele mai mari din întreaga lume.
