32.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSpecialRăzboiul celor două autostrăzi

Războiul celor două autostrăzi

 

Pasionaţi de infrastructura rutieră, membri ai unui forum dedicat proiectelor de transport au realizat o analiză comparativă între proiectele de autostradă Valea Oltului şi Valea Prahovei, rezultatele fiind trimise, într-o scrisoare deschisă, ministrului Transporturilor, Ioan Rus.

Unul dintre principalele avantaje prezentate de construirea unei autos­trăzi pe Valea Oltului este faptul că aceasta ar reprezenta cea mai scurtă rută între Constanţa şi Nădlac. Acest fapt creşte competitivitatea portului românesc. Faţă de ruta Comarnic-Braşov, cea de pe Valea Oltului aduce şoferilor o economie de 122 kilometri, susţin forumiştii. Din punct de vedere a conectivităţii, o autostradă pe Valea Prahovei ar asigura o conectivitate mai bună spre nordul şi nord-estul ţării şi ar oferi o legătură directă spre centrul României. Comarnic-Braşov oferă însă o conexiune proastă spre zona Olteniei şi spre vestul ţării. În plus, dinspre Craiova se va face un ocol foarte mare şi va deveni necesară realizarea unei rute ocolitoare a Capitalei, proiect absent deocamdată din Master Planul General de Transport.

Criteriile de construcţie

Găsirea materialelor necesare, recuperarea costurilor din trafic, dificultăţile tehnice presupuse sunt alte criterii luate în calcul de forumişti în analiza lor. Din punct de vedere a traficului local pare mai avantajoasă ipoteza realizării unei autostrăzi pe Valea Prahovei. Aici există un trafic local consistent turistic, iar numărul vehiculelor în trafic este mai mare. Spre deosebire, pe Valea Oltului traficul este în principal de tranzit şi este ceva mai redus (10.000 de vehicule medie zilnică faţă de 15.000-20.000 prin Comarnic-Braşov). Aprovizionarea cu materialele necesare realizării autos­trăzii este mai dificilă pe Valea Oltului, deoarece DN existent, pe unde pot fi aduse materialele, nu este asfaltat. Anterior, specialişti ai unor firme de consultanţă şi proiectare au declarat ziarului „România liberă“ că realizarea unei autostrăzi pe Valea Prahovei ar fi dificilă. Lucrările de artă complexe impuse de altitudinea ridicată la care s-ar construi autostrada (aproximativ 1.000 de metri) vor necesita un volum foarte mare de materiale, greu de transportat pe un drum naţional, au explicat specialiştii. Pasionaţii de infrastructură afirmă că, spre deosebire de Comarnic-Braşov, cea de pe Valea Oltului trece la o altitudine de doar câteva sute de metri şi are doar pe 20 de kilometri profil de munte.

Criteriul financiar

La acest capitol ei au analizat comparativ sursele financiare necesare realizării celor două autostrăzi. Forumiştii susţin că este mai avantajos să realizezi varianta de la Piteşti căci aici 85% din bani sunt asiguraţi din Fondul de Coeziune al UE, spre deosebire de Comanic-Braşov, finanţată dintr-un contract de concesiune neclar. Oficia­li ai Ministerului Transporturilor au susţinut zilele trecute că realizarea unui drum la profil de autostradă între Piteşti, Curtea de Argeş şi Sibiu ar fi atât de scumpă încât astfel s-ar consuma o bună parte a banilor alocaţi României pentru infrastructură rutieră. Calculul a fost respins de reprezentanţi ai ­societăţii civile care au susţinut că ­suma avansată drept cost al autostrăzii Piteşti-Sibiu este umflată.

Un alt avantaj economic ar fi faptul că o autostradă pe la Piteşti ar conecta spre vest cel mai mare exportator al României, anume Renault-Dacia.

Concluzii

Balansând argumentele pro şi contra, reprezentanţii societăţii civile cred că este mai rentabilă construirea autostrăzii de pe Valea Oltului. ­”Prioritatea zero este construcţia drumului de mare viteză Sibiu-Piteşti, fiind imperios necesar închiderea coridorului Rin – Dunăre (fostul Coridor IV) pe ­porţiunea Nădlac-Constanţa (…) ­România s-a angajat să închidă Coridorul în perioada 2014-2020”, spun ­autorii scrisorii.

Opiniile îl conving prea puţin însă pe ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care susţine că dincolo de interesele şi angajamentele luate faţă de UE România are priorităţi naţionale. ”Unul este interesul Europei pe teritoriul României şi altceva este interesul national al României, să diferenţiem acest lucru. Fiind membri ai UE, avem interese europene odată cu toată Europa, interesul naţional este să legăm diverse zone ale ţării, chiar dacă acestea nu sunt pe culoare europene”, a declarat la începutul săptămânii ministrul Rus. Scrisoarea deschisă i-a fost trimisă de câțiva tineri inițiatori ai forumurilor construiesc-romania.ro și peundemerg.ro dedicate dezbaterilor privind infrastructura de transport.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă