Amplasarea de rachete nucleare in Belarus este ultimul raspuns asimetric pe care Rusia se pregateste sa-l dea in caz ca SUA vor instala scutul antiracheta in Cehia si Polonia.
Presedintele rus, Vladimir Putin, pare sa urmeze o politica externa a pasilor marunti, dar hotarati. La zece zile dupa ce a anuntat ca Rusia va relua, dupa o pauza de 15 ani, zborurile permanente ale aviatiei strategice, Kremlinul prepara o noua mutare amenintatoare: arme nucleare in Belarusul "vecin si prieten".
Potrivit ambasadorului rus la Minsk, Aleksandr Surikov, cele doua tari "ar putea lua decizia de a crea noi obiective militare comune, inclusiv nucleare, ca replica la planurile Washingtonului". Surikov a adaugat ca "toate acestea se vor intampla dupa ce se va atinge un anumit nivel de incredere reciproca si integrare" intre cele doua state, foste entitati ale imperiului sovietic si actuale componente ale Uniunii Rusia-Belarus.
Pentru cei atenti la declaratiile rusesti din ultima vreme, masura preconizata de Moscova nu e surprinzatoare. La inceputul lunii iulie, primul vicepremier al Federatiei Ruse, Serghei Ivanov, avertizase ca, daca SUA vor respinge propunerile lui Putin privind exploatarea in comun a statiilor-radar de la Gabala (Azerbaidjan) si Armavir (Rusia), Moscova "ar putea amplasa noi rachete in partea europeana a teritoriului sau, inclusiv in Kaliningrad".
Varianta amplasarii de rachete rusesti in Republica Belarus este pe cat de serioasa, pe atat de simpla. Adjunctul secretarului de stat al Uniunii Rusia-Belarus, Ivan Makusok, declara ca "toata infrastructura militara din timpul Pactului de la Varsovia – inclusiv sistemele de lansare ale rachetelor cu focoase nucleare, rachete care au fost duse in Rusia dupa destramarea URSS – se afla la belarusi intr-o stare excelenta". "Este putin probabil – adauga el – ca Moscova sa piarda o asemenea posibilitate –doar pentru noi Belarus este un fel de atu in disputa cu SUA. Sa readuci rachetele in mina este mult mai simplu decat sa construiesti un radar in Polonia, astfel ca aceasta nici nu va fi o replica, ci o anticipare."
Potrivit ziarului Kommersant, masura este sustinuta de conducerea de la Minsk, destul de ingrijorata de cresterea prezentei militare americane in Europa de Est. Inca din aprilie presedintele Aleksandr Lukasenko promitea: "Poporul belarus nu a fost si nu va fi niciodata tradator, iar noi nu vom lasa tancurile sa treaca spre Moscova". Insa un reprezentant al hartuitei opozitii belaruse crede altceva: "Numai cineva care se gandeste la o sinucidere politica ar incepe discutii pentru desfasurarea de arme nucleare. Majoritatea belarusilor au suferit dupa dezastrul de la Cernobal din 1986 si nu vor tolera acest proiect".
Analistii se gandesc deja la un viitor targ intre Lukasenko si Putin. Minskul va obtine inca o parghie de influenta in disputele cu Moscova pe marginea livrarilor de combustibili. "Noi nu vom putea, pe de o parte, sa-i dictam Republicii Belarus preturi nemotivate la gaz si petrol, iar pe de alta parte sa purtam un dialog strategic", recunoaste Ivan Makusok.
