0.9 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialPulsul si recursul

Pulsul si recursul

In fiecare an, din 1973 incoace, cu o ritmicitate semestriala, Comisia Europeana ia pulsul Europei. Anul acesta, al 66-lea val al Eurobarometrului, al carui Raport romanesc, ajuns la a cincea editie, a fost dat publicitatii la inceputul saptamanii, ne-a evaluat pentru ultima data in afara Uniunii. Si daca datele nu sunt cu mult schimbate fata de Eurobarometrul 65, din primavara anului trecut Romania nu mai ocupa prima pozitie ca alta data. Ramane insa intre statele cele mai atasate Europei. In medie, diferentele fluctuand in functie de intrebare, doua treimi din cei chestionati au ramas atasati Europei.
Raportul romanesc, realizat, ca de obicei, cu profesionalism de profesorul Dumitru Sandu, insista asupra particularitatilor, realizand o analiza aprofundata a perceptiei publice, inclusiv la nivel regional. In schimb, Raportul general, dat publicitatii la Bruxelles pe 18 decembrie trecut, ofera o imagine de ansamblu asupra starii de spirit dominante in UE.
Raportul romanesc insista inca de la inceput asupra caracterului economic si cultural al increderii in UE. Introducand, alaturi de atat de previzibilele determinari economice (nivelul de trai redus comparativ cu cel din UE, starea de satisfactie fata de propria viata), si variabile culturale (sentimente si valori asociate cu respingerea socialismului trait, increderea in institutii traditionale, statutul de tara latina), raportorul roman al Eurobarometrului 66 avanseaza o ipoteza interesanta. Astfel, increderea romanilor in UE ar putea fi o consecinta a caracteristicilor confesionale. Ideea unei relatii directe intre confesiunea religioasa si increderea in UE este generoasa si merita analizata in profunzime. Conform datelor, si oarecum paradoxal pentru antioccidentalismul traditional in aceasta zona, in mod sistematic locuitorii tarilor majoritar ortodoxe (Romania, Bulgaria, Grecia si Cipru) sunt increzatori in UE, dar nu si in institutiile nationale. Situatia este cu atat mai interesanta cu cat la una dintre noile intrebari introduse in acest val al Eurobarometrului, cea privind locul religiei in societate, tarile ortodoxe sunt media europeana (Romania 37%, Bulgaria 20%, Grecia 34%, iar Cipru, exceptia care confirma regula, 81%, in conditiile in care media europeana este de 46%).
Una din chestiunile care au generat o parte din antieuropenismul de circumstanta la sfarsitul anului trecut si la inceputul anului acesta, beneficiile aderarii, primeste un raspuns clar in Eurobarometrul 66. Nu doar ca romani raman in plutonul fruntas, ocupand, cu 69%, locul al optulea, cu o proportie superioara mediei europene (54%). Dar la acest capitol care ne intereseaza atat de mult, dintre tarile foste comuniste care au aderat in 2004, doar Ungaria, cu 41%, se situeaza sub 50%. Perceptia negativa din Ungaria, care si la alti indicatori cunoaste o cadere substantiala, pare sa fie insa o reflectie a crizei interne.
Dar nu la indicatorii de tendinta privind satisfactia fata de UE au aparut mari diferente intre starea opiniei din Romania si media din UE, ci la noile intrebari prin care s-a urmarit investigarea pozitiei europenilor fata de temele de impact din tarile membre. Si nici aici in toate domeniile, caci in privinta atitudinii personale fata de valorile europene in Romania, pe primele trei locuri se gasesc aceleasi valori ca si la nivelul UE: pacea, respectul fata de viata si drepturile omului. In chestiunea tolerantei fata de minoritati, investigata prin intrebari cu un grad mare de discriminare, precum cele referitoare la atitudinea fata de casatoriile homosexuale, Romania se claseaza pe ultimul loc, cu 11%, fata de o medie europeana de 44%. Diferenta in raport cu societatile tolerate din Olanda (82%), Suedia (72%), Danemarca (69%), Belgia (62%), Luxemburg (58%), Spania (56%) fiind mai mult decat semnificativa. E adevarat ca dintre fostele tari comuniste, doar Cehia, cu 52%, face nota discordanta. Dar diferenta este suficient de mare si fata de alte state cu o istorie comuna (Letonia 12%, Bulgaria 15%, Polonia si Lituania 17%, Ungaria 18%, Slovacia 19%, Estonia 21%, Slovenia 31%) pentru a pune in discutie un gen de disonanta valorica. Luand pulsul Europei, Comisia pare sa ne invite sa constientizam diferentele, dar si decalajele. Recursul la democratie, ca stare de spirit deschisa diversitatii, se dovedeste mult mai dificil pentru noile state membre in raport cu atitudinea fata de bunastare. Dar daca cele doua sunt atat de corelate incat nu pot exista una fara cealalta?

Cele mai citite

YouTube, blocat de facto în Rusia: Traficul platformei s-a prăbușit cu 80%

Experții în securitate cibernetică consideră că această strategie reprezintă o formă treptată de cenzură Autoritățile ruse au început o blocare de facto a platformei YouTube,...

Principalul partid sârb din Kosovo a fost autorizat în apel să participe la alegerile legislative

O a doua instanţă a Comisiei electorale din Kosovo a anulat miercuri decizia luată luni de aceasta de a respinge participarea principalului partid sârb...

Vânzările de sărbători în SUA au fost mai mari decât anul trecut

Sezonul de cumpărături de sărbători din SUA, desfășurat între 1 noiembrie și 24 decembrie, a înregistrat o creștere a cheltuielilor de 3,8% față de...
Ultima oră
Pe aceeași temă