Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene ca, din 2017, să înceteze plățile din fondurile europene către România și alte state membre dacă acestea nu-și fac ordine în contractele de achiziţii publice. Raportul auditorilor vorbește despre atribuirea arbitrară a contractelor cu bani publici.
Ultimul raport al Curții de Conturi Europene indică faptul că au fost detectate erori legate de achizițiile publice în aproximativ 40% din proiectele pentru care achizițiile publice au făcut obiectul unui audit în contextul elaborării rapoartelor anuale ale Curții pentru exercițiile 2009-2013. Este vorba despre concurență neloială și atribuirea contractelor unor ofertanți care nu prezentaseră neapărat cea mai bună ofertă.
Printre țările vizate se află și România. Însă, de această dată, la capitolul nereguli în atribuirea contractelor cu bani publici, țara noastră a fost depășită de Marea Britanie, Cehia, Spania și Italia, state în care Curtea a detectat un număr ridicat de erori legate de achiziții publice în perioada 2009-2013. Iar sumele care au intrat în alte buzunare decât ar fi trebuit sunt destul de importante, ținând cont că, în acest interval de timp, domeniului politicii regionale i s-au alocat fonduri în valoare de 349 de miliarde de euro prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune și al Fondului social european.
Care au fost cele mai grave probleme constatate în urma auditului, în procesul de achiziții publice din România și care trebuie urgent remediate? Până la închiderea ediției nu am primit răspuns la această întrebare adresată Curții de Conturi Europene.
În schimb, raportul amintește de cele 4 proceduri de infringement (încălcarea dreptului comunitar) deschise de Comisia Europeană împotriva României în materie de achiziții publice, în acest clasament, Grecia ocupând detașat prima poziție cu 18 proceduri.
De asemenea, auditorii de la Luxemburg au remarcat că, la începutul anului 2015, un număr de state membre nu îndeplineau încă, conform evaluării Comisiei Europene, condițiile stabilite în ceea ce privește achizițiile publice pentru a putea accesa fondurile structurale și de investiții europene în perioada de programare 2014-2020. Printre aceste țări se numără și România. Aceste cerințe sunt considerate a fi condiții prealabile necesare pentru o utilizare eficace și eficientă a sprijinului acordat de Uniunea Europeană. De aceea, în cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite până la sfârșitul anului 2016, Curtea recomandă Comisiei să suspende plățile către statele membre în cauză pe perioada 2014-2020, până la remedierea deficiențelor.
În ceea ce privește Autoritatea de Concurență din România, aceasta a sancționat cu amenzi usturătoare cele patru firme care au fost găsite vinovate de trucarea licitațiilor organizate de TRANSGAZ Mediaș, fiind de altfel și singurul caz depistat de Consiliul Concurenței în care au fost implicate și fonduri -europene.
Astfel, SC Moldocor SA a fost amendată cu 500.000 de euro, iar T.M.U.C.B. S.A cu 2,5 milioane de euro. Motivul – cele două companii s-au înțeles în scopul participării cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică „Conductă de transport gaze 20’’ Giurgiu Ruse" organizată în anul 2011.
Se modifică legislația
Legea achizițiilor publice va fi modificată în curând, iar propunerile au fost postate pe site-ul Ministerului Finanțelor, fiind în dezbatere publică până la sfârșitul lunii august. “Actualul proiect de lege al achizițiilor publice lasă portițe prin utilizarea excesivă a unor sintagme – dacă e cazul, când e cazul, de obicei etc. Trebuie spus clar – ce, când, cum? Astfel de interpretări sunt periculoase pentru toți și trebuie scoase din lege. De asemenea, s-a eliminat ideea atribuirii unui contract pe criteriul prețului minim. Acum s-a introdus termenul cost-beneficiu, dar nu există nici un criteriu pentru a se face diferența între oferte”, a precizat, pentru „România liberă“, -Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
De asemenea, am solicitat ministrului Fondurilor Europene să ne precizeze care au fost propunerile pentru modificarea legislației, făcute în baza experienței din ultimii ani în procesul de absorbție a fondurilor UE, dar nu am primit nici un răspuns până la închiderea ziarului.
