Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a lansat un apel la solutionarea diferendului dintre FYROM si Grecia privind numele fostei republici iugoslave.
O disputa veche de 17 ani, cu un substrat istoric milenar, ar trebui transata in mai putin de o luna, pana la Summitul NATO de la Bucuresti, din 2-4 aprilie. Pentru FYROM, miza este aderarea la Alianta Nord-Atlantica, fata de care Grecia are o pozitie clara: nu va accepta ca fosta republica iugoslava sa fie admisa sub titulatura de "Republica Macedonia".
Problemele au inceput inca din 1991, imediat dupa proclamarea independentei republicii care, in cadrul federatiei iugoslave, figura sub numele de "Republica Socialista a Macedoniei". Atena a reactionat imediat la riscul de monopolizare a numelui "Macedonia" de catre o parte a vechii regiuni istorice cristalizate pornind de la centre din actualul nord al Greciei si asociate cu Alexandru cel Mare si tatal sau, Filip al II-lea.
Pana la urma, s-a ajuns la o solutie de compromis: denumirea provizorie de "Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei", sub care noul stat a fost admis in ONU cu mentiunea ca ONU va accepta numele asupra caruia cele doua parti implicate vor conveni de comun acord. Compromisul a provocat nemultumire in ambele state. In Grecia, pentru ca multi ar fi dorit ca "Macedonia" sa nu apara deloc in denumire, iar in noul stat pentru ca s-ar fi vrut evitarea oricarei asocieri cu Iugoslavia, cu atat mai mult cu cat aceasta aminteste si de pretentiile teritoriale ale Serbiei asupra regiunii. Dar, pana la urma, denumirea provizorie a inceput sa fie folosita. In timp insa, pana in septembrie 2007, FYROM a obtinut din partea a 118 state (61 la suta dintre membrele ONU) recunoasterea sub numele de "Republica Macedonia".
Nu doar denumirea, ci si simbolurile noului stat au provocat ingrijorare si nemultumire in Grecia. Abia in 1995, Skopje a modificat drapelul national si a renuntat la "Soarele de la Vergina", care apare si pe caseta funerara a regelui Filip al II-lea.
Oficialii greci au mai facut o concesie, acceptand ideea unei denumiri compozite, in care sa apara "Macedonia", dar cu un atribut care sa indice limitarea teritoriala, cum ar fi Macedonia de Nord sau Macedonia de Munte. Skopje a venit cu o contrapropunere: utilizarea "dublei denumiri", si anume recunoasterea ca Republica Macedonia si folosirea "FYROM" doar in relatiile cu Grecia.
Responsabilii greci considera ca au facut un pas important acceptand includerea numelui "Macedonia" in denumirea noului stat, in pofida reactiei vehemente a opiniei publice.
Atat premierul grec, Konstantin Karamanlis, cat si ministrul de Externe, Dora Bakoyannis, au aratat, categoric, ca nu vor mai face alte concesii. "Nici o solutie (la problema denumirii) inseamna nici o invitatie (de a adera la NATO, adresata FYROM la Summitul NATO de la Bucuresti)", a declarat Karamanlis.
Intrebati daca nu este ciudat ca un stat influent cum este Grecia, cu o democratie consolidata si membru al NATO si al UE, sa se teama de revendicari teritoriale venite din partea unui stat mic, care inca lupta cu urmarile unei istorii zbuciumate, contestat nu doar de Atena, ci si de Sofia (cu care a transat tot provizoriu diferendul legat de limba) si expus unor revendicari din partea Serbiei, oficiali si analisti de la Atena si de la Salonic (capitala regiunii grecesti Macedonia si Tracia), raspund ca nu este vorba de teama, ci despre obligatia de a-si apara istoria.
Ministrul de Externe din guvernul de la Skopje, Antonio Milososki, a declarat ca "dreptul la nume si la identitate etnica este inalienabil pentru fiecare tara", subliniind ca "doar un singur stat pune sub semnul intrebarii acest drept".
NEGOCIERI
» Blocaj
Negocierile mediate de ONU inainteaza lent, unii analisti aratand ca modul in care comunitatea internationala a abordat problema indica speranta ca aceasta s-ar putea rezolva de la sine. Dar s-a ajuns acum intr-un moment in care se cer o atitudine si un punct de vedere. Iar secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a oferit un indiciu, remarcand faptul ca este vorba despre un diferend "intre un puternic, vechi aliat (Grecia) si o tara candidata la aderare (FYROM)" si reamintind ca Alianta functioneaza pe baza principiului consensului.
Astazi, ministrii de Externe ai statelor membre ale NATO discuta la Bruxelles despre organizarea si agenda Summitului de la Bucuresti, extinderea Aliantei fiind pe primul plan.
"Invitatiile de aderare se adreseaza pe baza performantelor candidatilor si doar daca sunt de acord cele 26 de state membre, dupa cum prevede principiul consensului", a amintit Jaap de Hoop Scheffer.
Ieri, Albania, Croatia si FYROM au lansat un apel comun catre NATO, pledand pentru aderarea lor la Alianta, care ar fi "o valoare adaugata la stabilitatea regiunii si la capacitatea NATO in Europa de Sud-Est".
