După ce Curtea Constituţională a decis, pe 13 martie, că Guvernul a încasat în mod abuziv Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate de la peste două milioane de pensionari, cel puţin 100.000 dintre aceştia au luat cu asalt tribunalele pentru a-şi recupera banii.
Avalanşa de cereri depuse la instanţele de judecată de către pensionari pentru recuperarea Contribuţiilor la Asigurările Sociale de Sănătate a pus Guvernul într-o situaţie dificilă. În orice caz, miercuri se aşteaptă precizările Curţii Constituţionale, care vor lămuri dacă există temei legal pentru acordarea retroactivă a sumelor reţinute ilegal din pensii. În acelaşi timp în PDL s-au format deja două curente de opinie: unul care susţine emiterea rapidă a unui act normativ pentru plătirea acestor sume pensionarilor, iar celălalt, condus de Emil Boc, ce susţine că restituirea sumelor reţinute ar trebui să fie lăsată la latitudinea instanţelor. Astfel, miliardul cuvenit pensionarilor ar trebui să fie folosit acum pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, care este prioritatea PDL pentru acest an electoral, după cum a declarat ieri chiar fostul premier.
De ce a reţinut statul contribuţii în mod illegal
De la 1 ianuarie 2011, statul român a reţinut 5,5% din pensiile de peste 740 de lei drept CASS, după ce până atunci plafonul fusese de 1000 de lei. Acest lucru a devenit posibil ca urmare a modificării Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 107/2010. Articolul 259 aliniatul 2 al acestei OUG prevede „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează o dată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”. „Cei care efectuează plata acestor drepturi” sunt nimeni alţii decât funcţionarii Casei Naţionale de Pensii (CNPAS), care în ianuarie 2011, au făcut public modul de calcul al contribuţiei, oferind mai multe exemple din care rezultă foarte limpede că cei 5,5% nu se aplică „veniturilor care depăşesc 740 de lei”, cum scrie în lege, ci întregii pensii. Cineva de la Cluj a sesizat această eroare şi a dat statul în judecată, iar cazul a ajuns la Curtea Constituţională, care pe 13 martie a decis că cei 5,5% se aplică numai veniturilor care depăşesc 740 de lei.
Lege proastă, prost aplicată
Vina privind acest abuz aparţine, pe de o parte, Casei de Pensii, care a impus un mod de calcul ce încalcă prevederile destul de clare ale legii, iar pe de altă parte, autorilor legii care nu au reuşit să producă legislaţia necesară asigurării finanţării bugetului asigurărilor de sănătate, ai cărui principali beneficiari sunt tocmai pensionarii. Vinerea trecută, ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a declarat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate va pierde un miliard de lei anual după decizia Curţii Constituţionale, care vizează aproximativ 2,2 milioane de pensionari, dar responsabilitatea nu aparţine nici Curţii Consituţionale, nici pensionarilor cărora li s-au luat banii. Vina aparţine celor care nu au fost în stare să facă o lege care să asigure finanţarea sistemului şi celor care au aplicat-o greşit. „Este o lege proastă şi prost aplicată”, ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
Banii pot fi recuperaţi
Acelaşi ministru Boghicevici a pretins că decizia Curţii Constituţionale are efect numai pentru viitor, iar drepturile care decurg din această decizie „vor fi acordate de acum încolo” şi că „nu există temei legal pentru restituirea sumelor încasate până acum”, o poziţie reafirmată şi de şefa Casei de Pensii, Doina Pârcălabu. Doamnei Pârcălabu îi convine această interpretare pentru că nu ar fi nevoită să dea explicaţii despre modul în care CNPAS a calculat aceste pensii care au prejudiciat nu numai bugetul pensionarilor, dar, în unele cazuri, chiar şi bugetul de stat. Bunăoară, există cazuri în care, modul defectuos de calcul al CASS a coborât veniturile pensionarilor din puţin peste 1.000 de lei sub 1.000 de lei şi astfel respectivii pensionari nu au mai plătit impozitul de 16%.
Interpretarea doamnelor Boghicevici şi Pârcălabu nu este tocmai solidă. Potrivit lui Piperea, modul în care a fost percepută CASS „a fost neconstituţional din prima zi în care li s-au reţinut aceşti bani şi, prin urmare, oamenii sunt îndreptăţiţi să-şi primească banii înapoi”. Cu alte cuvinte, nu este vorba de drepturi noi, care să fie acordate „de acum încolo”, aşa cum susţine Boghicevici, ci de restaurarea unui drept vechi încălcat de instituţiile statului român.
Cum se pot recupera banii fără manipulare politică
De câteva zile mii de pensionari fac cozi la tribunale unde depun plângeri pentru recuperarea diferenţelor de bani care, de multe ori nu depăşesc 660 de lei pentru întreaga perioadă scursă de la 1 ianuarie 2011 până acum. Disperarea pensionarilor de a depune cererile imediat nu are însă nimic de-a face nici cu banii cuveniţi pensionarilor, nici cu abuzurile statului, ci cu interesele politice şi financiare ale unor grupuri care i-au încurajat pe pensionari să ia cu asalt tribunalele aşa cum iau cu asalt supermarketurile când au promoţii. Printre aceste grupuri de interese se numără Federaţia Pensionarilor, sindicat asociat cu PSD şi FACIAS, o ONG înfiinţată de Dan Voiculescu. Pensionarii sunt folosiţi ca masă de manevră pentru scopuri politice, chiar cu riscul de a bloca activitatea instanţelor de judecată. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a cerut Guvernului să intervină de urgenţă „legislativ şi administrativ” şi să rezolve situaţia pensionarilor, avertizând că un nou val de litigii ar duce la blocarea secţiilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă. Până în prezent s-au înregistrat deja 100.000 de cereri a căror soluţionare va duce cheltuielile de funcţionare a tribunalelor la niveluri de nesusţinut.
Guvernul, care a calculat că numai pentru sumele reţinute în acest an ar fi necesar să dea înapoi 650 milioane de lei, ezită să ia o decizie administrativă care să permită restituirea pe această cale a sumelor cuvenite pensionarilor şi susţine că „analizează situaţia legală şi financiară creată”.
În cazul în care pensionarii vor fi nevoiţi să recurgă la acţiuni în Justiţie, circul cozilor la tribunal poate fi evitat. Surse judiciare ne-au declarat că există posibilitatea declanşării unor acţiuni colective de tip class action, cum au făcut mai multe asociaţii de clienţi care au lansat astfel de acţiuni împotriva unor bănci, şi care au avantajul că nu sufocă instanţele. Dacă sindicatele pensionarilor ar fi realmente interesate de bunăstarea celor pe care pretind că-i reprezintă, ar trebui să îi sprijine să-şi găsească nişte avocaţi buni să îi reprezinte în astfel de acţiuni colective pentru a-i scuti de umilinţa cozilor la tribunal. 
