In dimineata zilei de miercuri, 5 iulie, un om important din societatea vasluiana a trecut in nefiinta: Gheorghe Sofianu, absolvent al Facultatilor de Teologie si Litere, care a stiut intotdeauna sa le impace pe amandoua si sa fie la fel de bun preot cum a fost si profesor. De un pitoresc aparte, cu un umor de factura proprie, pe seama parintelui Sofianu s-a tesut, de-a lungul vremii, un intreg folclor, cate si mai cate. Cand vedea vreo muierusca mai focoasa, imediat spunea: „A, uite, Satana!” Membru al cenaclului umoristilor „Valentin Silvestru” din Vaslui, Gheorghe Sofianu a semnat in toate volumele editate de acest cenaclu, cu sprijinul Casei de Cultura „Constantin Tanase” din Vaslui. Iata un epitaf umoristic semnat Gheorghe Sofianu si publicat in volumul „Sechestrati in… umor”, publicat in 2004, „Unui client al penitenciarelor”: „Trecut in eternitate,/ Fu surprins de libertate/ Si constata cu stupoare/ Ca si-aici e la… racoare!” Spre surprinderea multora, de mai bine de un an de zile Gheorghe Sofianu era redactor-sef al saptamanalului vasluian „Meridianul”, caruia a avut puterea de a-i da un suflu nou si o culoare noua. Peste toate, moartea preotului-ziarist Gheorghe Sofianu este cu atat mai trista cu cat este cumplit si nefiresc sa-ti poti inchipui un om cu umorul sau ajuns sub ghilotina nedreapta a mortii. Si pentru ca el nu va mai fi de-acum decat un superb hohot de ras ingropat in pamant.
