Titlul – "Un pensionar fatal" – este incitant pentru spectatorii de astazi care urmaresc mereu dezbateri despre pensiile pensionarilor, ca si distributia ce il are drept cap de afis pe Virgil Ogasanu, un actor pretuit. Dar… spectacolul deziluzioneaza, e mediocru.
Alegerea repertoriala a piesei "Retro" de Alexandr Galin, este demna de apreciat, dar transformarea titlului in "Un pensionar fatal" dovedeste superficialitate fata de intelegerea profunzimii textului in tratarea tematicii alese. Scriitorul rus Alexandr Galin, nascut in 1947, a devenit una din personalitatile remarcabile ale dramaturgiei contemporane, piesele sale fiind cunoscute peste hotarele tarii sale. "Auditia", "Stele in lumina diminetii" si "Sorry" au asigurat succesul si teatrelor noastre care le joaca stagiuni la rand cu casa inchisa. Alexandr Galin, prin imbinarea cu finete a umorului cu tristetea, prin constructul conflictului si al personajelor, aminteste de scrierile lui Cehov. Limbajul, stilul sunt generoase atat pentru actori, cat si pentru regizorii ce ii aleg piesele spre reprezentare. Pentru public, orice intalnire cu o piesa scrisa de Galin inseamna o bucurie, deoarece este pus in fata unei radiografii a societatii contemporane, a realitatii zilelor noastre. In "Retro" ("Un pensionar fatal") scriitorul incearca si reuseste sa analizeze relatia dintre batrani si tanara generatie, lipsa comunicarii, tristetea singuratatii si neintelegerilor provocate si de aparitia unei noi mentalitati pragmatice. Povestea batranului Cimutin e simpla. Fiica sa Ludmila il aduce din satul natal sa traiasca la Moscova alaturi de familia ei. Ludmila si sotul, Leonid, sunt oameni ajunsi, parveniti colectionari de obiecte de arta, iar batranul nu se poate adapta vietii propuse de ei. Tinerii incearca sa-i gaseasca o partenera si organizeaza un "casting", la care in urma anuntului vor veni trei femei de conditii sociale diferite, Voroncova, Pesocinscaia si Barbanova. Premisele conflictului sunt savuroase, comicul, satiricul se intrepatrund sensibil cu drama inadaptabilului batran, ce regreta viata din satul sau. De la aceasta comedie dramatica, admirabil scrisa, pana la punerea ei in scena, e un drum lung, iar rezultatul obtinut de regizorul ce-i dirijeaza din umbra ilustrarea scenica, va fi un spectacol minor, discutabil in raport cu calitatile piesei.
Superficialitatea regiei
In programul de sala, regizorul Tudor Tepeneag isi afirma convingerea ca "Talentul actorilor este lucrul cel mai important in teatru". Intr-adevar asa este pentru ca actorul e cel care atrage spectatorii, numai ca acest talent trebuie pus si in evidenta de catre regizor. In cazul de fata, regizorul nu a reusit sa foloseasca talentul celor alesi in distributie. Tudor Tepeneag a mai regizat o serie de spectacole in Bucuresti si in tara care, insa, nu s-au detasat in peisajul teatral. Un exemplu este si "Amintiri din zona interzisa" dupa Svetlana Alexeivici, un spectacol despre tragedia de la Cernobil, pus in scena, in urma cu cativa ani, la Teatrul National "I.L. Caragiale", care s-a jucat doar cateva reprezentatii. Ziaristul de la Radio France Internationale, Tudor Tepeneag are, totusi, o bogata activitate ca regizor sau asistent de regie in Franta. Acasa insa nu a reusit sa-si impuna personalitatea creatoare.
Piesa "Retro", devenita "Un pensionar fatal", regizorul a lecturat-o scenic superficial, mizand mai mult pe linia sa comica, prin exagerari anulandu-i substanta dramatica. Pentru imaginea generala a spectacolului a beneficiat de scenografia inspirata a Ninei Brumusila, nepusa insa suficient in valoare datorita luminii stangaci manipulate. Nina Brumusila a creat un decor elegant, cu multe obiecte alese sa sugereze pretiozitatea familiei Ludmilei, iar costumele prin linia desenului si accesorii au devenit un sprijin in definirea tipologica a personajelor. Hiba principala a regiei ramane indrumarea actorilor distribuiti, nume apreciate ale Teatrului "Nottara", carora li s-a alaturat Virgil Ogasanu de la Teatrul "Bulandra", interpretul pensionarului Cimutin. Regizorul a lasat fiecare actor sa joace dupa cum crede de cuviinta, relatiile dintre personaje au fost ignorate, iar ritmul reprezentatiei este greoi.
Comic fortat
Evident ca Virgil Ogasanu se detaseaza din distributie, Cimutin fiind personajul central in jurul caruia se deruleaza actiunea. Inca de la inceput, printr-un lung monolog, actorul contureaza abil profilul batranului tinichigiu nemultumit de viata din jurul sau. Actorul jongleaza abil cu nuantele comice si cele dramatice, dar regia nu exploateaza pe deplin harul sau. Interpretarea lui Virgil Ogasanu este credibila, degaja sinceritate, dar nu are stralucirea asteptata prin implicarea activa in situatiile conflictuale. Virgil Ogasanu joaca singuratic in cheia firescului fiindu-i dificil sa intre in relatie cu ceilalti interpreti pentru ca ii lipseste indrumarea regizorala. Investeste haz in creionarea personajului Voroncova, Ruxandra Sireteanu, iar Anda Caropol anima atmosfera plicticoasa a reprezentatiei prin aparitiile sale in autoritara Barabanova. Afectata este uneori Anca Bejenaru in fosta balerina Pesocinscaia. Actritele isi joaca rolurile cu dorinta de a fi cat mai comice, a starni rasul cu orice pret, iar tipologiile personajelor ce le revin devin simplist, linear expuse scenic. Simplist isi trateaza partiturile si Andreea Macelaru Sofron (Ludmila) si Cristian Sofron (Leonid). Actorii joaca la rampa, cum se spune, exterior, evolutiile lor sunt fragile, lipsite de intentia de a da profunzime caracterizarii personajelor. Pacat, pentru ca toti cei din distributie au la activ realizari deosebite in alte spectacole.
"Un pensionar fatal" ("Retro") ramane un spectacol mediocru, banal, in ciuda ofertei dramaturgice de calitate si a distribuirii unor actori apreciati. Spectacolul te face adeseori sa te uiti la ceas plictisit, demonstrand, din nou, ca regizorul are un rol important la reusita unei reprezentatii si se face evidenta, intotdeauna, lipsa inspiratiei sale.
"Un pensionar fatal" ("Retro")
de Alexandr Galin Traducerea: Nicolae Muntean Distributia: Virgil Ogasanu, Andreea Macelaru sofron, Cristian sofron, Ruxandra Sireteanu, Anca Bejenaru, Anda Caropol Regia: Tudor Tepeneag Scenografia: Nina Brumusila
Miscarea scenica: Roxana Colceag Durata: 2h (cu pauza)
