Tribunalul din București a suspendat, în premieră, un acord de mediu ce viza cariera Lupoaia, despre care reprezentanții Asociației Bankwatch susțin că defrișarea pădurii ar fi continuat. Miza acestui proces ar fi 500 de hectare de pădure, care ar fi urmat să fie defrișate, potrivit Mediafax.
După ce în 2016 instanţa a anulat definitiv toate cele cinci acorduri de mediu pentru extinderea carierelor de lignit din Gorj contestate de Asociaţia Bankwatch, Tribunalul Bucureşti acceptă în premieră suspendarea unui nou acord de mediu. Este vorba despre cariera Lupoaia, pe care Complexul Energetic Oltenia intenţionează să o extindă cu 1028 de hectare, din care peste 500 ha sunt în prezent ocupate de pădure. Dacă acordul nu era suspendat, întreaga suprafaţă ar fi fost defrişată şi excavate, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Bankwatch.
Conform articolului 14 din Legea 554/2004, “hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept”. Acest lucru ar însemnă extinderea carierei să fie oprită începând cu data de 3 martie, când s-a pronunțat instanța.
Însă o echipă Bankwatch prezentă astăzi în judeţul Gorj a constatat că atât excavatoarele, cât şi utilajele de haldat ale carierei erau în funcţiune, aşadar au sesizat Garda de Mediu Gorj.
Decizia tribunalului de a suspenda acest acord de mediu este esenţială, protejând 500 de hectare de pădure pe termen scurt. Acest lucru nu s-a întâmplat în 2014, când instanţa nu a suspendat 27 de decizii de defrişare la cariera Roşia. Curtea de Apel a dispus anularea definitivă a actelor care permiteau tăierea a 22 de hectare de pădure în decembrie 2015, însă a fost prea târziu deoarece deciziile nu au fost suspendate, Complexul Energetic Oltenia a defrişat întreaga suprafaţă până la pronunţarea instanţei, se arată în comunicat.
„În litigiile privind impactul unor activităţi menţionate în Anexa I a HG 445/20092 pentru care este obligatoriu acordul de mediu, suspendarea acestora ar trebui să opereze de drept de la data introducerii unei acţiuni în instanţă pentru a se preveni posibilele pagube de mediu ireversibile. Astfel, titularii proiectelor ar fi motivaţi să consulte riguros publicul şi să integreze observaţiile acestora în proiectul propus pentru a evita ulterior atacarea în instanţă. De asemenea, o astfel de prevedere ar presupune şi că procesele ar trebui să dureze perioade de timp scurte pentru a se evita stoparea proiectelor de investiţii o perioadă prea lungă de timp. O astfel de măsură şi durate mici ale litigiilor de mediu ar fi conforme cu principiul precauţiei în luarea deciziei precum şi cu principiul accesului la justiţie în probleme de mediu, principii menionate în Tratatul de Funcţionare a UE precum şi în Convenţia de la Aarhus”, a declarat avocata Cătălina Rădulescu.
