Victor Ponta (PSD) și Klaus Iohannis (PNL) vor intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, potrivit sondajelor realizate de partide. Diferența dintre cei doi variază între opt și zece procente, în favoarea lui Ponta, în funcție de realizatorii sondajelor. În turul doi, Ponta va încerca să obțină voturile candidaților din coaliția aflată la putere – Călin Popescu Tăriceanu, Kelemen Hunor sau Dan Diaconescu. Iohannis mizează pe alegătorii care au votat în primul tur cu Monica Macovei sau Elena Udrea.
Cu un Victor Ponta pe primul loc, dar cu un scor sub așteptări, și cu un Călin Popescu Tăriceanu plasat cel mai probabil doar pe locul al patrulea, social-democraților le-a cam dispărut optimismul după primul tur al prezidențialelor.
Pentru colegii lui Ponta, întrebarea zilei de ieri a fost: care este diferența dintre premier și liberalul Klaus Iohannis? În funcție de răspunsul final pe care îl va primi această întrebare de la Biroul Electoral Central, PSD va opta pentru una din diferitele strategii deja creionate sau va gândi una nouă.
Primele cifre plecate ieri, pe surse, din Kiseleff dădeau o diferență uriașă între Ponta și Iohannis: 46% la 24%. Adică, nu mai puțin de 22 de procente! Treptat, diferența s-a micșorat, ajungând pe la orele amiezii la doar 10% (38% la 28%). Spre comparație, pe cifrele celor de la ACL, distanța dintre Ponta și Iohannis era și mai mică, de doar 7-8 procente. Adică, mult prea puțin față de ce și-au imaginat social-democrații că va fi la urne. Evident, un motiv în plus pentru ca procentele obținute de ceilalți candidați să-l intereseze pe Victor Ponta.
Potrivit cifrelor aflate în posesia PSD, bătălia pentru locul trei era destul de strânsă și se dădea între Monica Macovei și Călin Popescu Tăriceanu (amândoi având în jur de 7%), în timp ce Elena Udrea se situa pe locul al cincilea, cu circa 5% din voturi.
Variantele PSD și Tăriceanu
Potrivit scenariilor conturate înainte de deschiderea urnelor, peste 40% din voturi în dreptul lui Victor Ponta și o diferență de 10 procente sau mai mult în fața lui Klaus Iohannis i-ar îndreptăți pe social-democrați să creadă că pot să-l facă singuri președinte pe actualul premier. A se înțelege de aici că s-ar mai analiza cooptarea la guvernare a partidului lui Călin Popescu Tăriceanu (Partidul Liberal Reformator). Varianta a doua: o diferență mai mică de 10% între Ponta și Iohannis, caz în care PSD ar fi nevoit să oficializeze relația cu PLR. Cum? Promițând public că Ponta îl va desemna premier pe Călin Popescu Tăriceanu după instalarea la Cotroceni și că oamenii acestuia, gen Daniel Chițoiu sau Radu Stroe, vor fi cooptați în viitorul cabinet. Surse politice au acreditat, de altfel, ideea că Tăriceanu ar fi încercat, în preziua alegerilor, să-și motiveze oamenii spunându-le
că Ponta îl va anunța drept premier în zilele următoare, posibil chiar mâine.
Reamintim că, în urmă cu circa o săptămână, premierul Victor Ponta vorbea, la Antena 3, despre refacerea USL și colaborarea cu Tăriceanu, în eventualitatea în care fostul șef al PNL nu intră în turul doi. „Imediat după primul tur, vom face un acord de guvernare care va spune foarte clar că noul guvern, de fapt, noul prim-ministru va fi desemnat prin acordul tuturor partidelor – PSD, PC, UNPR, UDMR, PLR – şi noul guvern va avea în compoziţia sa, cu funcţii de miniştri, secretari de stat, reprezentanţii acestor partide“, preciza Ponta.
Evident, în calculul cooptării lui Călin Popescu Tăriceanu la guvernare atârnă greu și procentul pe care acesta îl va avea la finalul numărării voturilor. Adică, pretențiile pe care fostul premier le poate ridica sunt direct proporționale cu zestrea de voturi pe care a adunat-o și pe care o poate promite PSD pentru turul doi.
De unde mai poate lua Ponta voturi
În afara simpatizanților lui Călin Popescu Tăriceanu, voturi i-ar putea da lui Victor Ponta, pe 16 noiembrie, și votanții UDMR, cei ai lui Dan Diaconescu și Teodor Meleșcanu.
În cazul maghiarilor, ecuația nu este tocmai simplă pentru social-democrați. Din postura de formațiune la guvernare, aliată a PSD, UDMR ar putea fi nevoită să recomande alegătorilor săi să-l voteze pe Victor Ponta în turul doi al prezidențialelor. De altfel, mai multe voci din Uniune s-au pronunțat deja în acest sens, al susținerii premierului în bătălia cu Iohannis. Electoratul maghiar, deși disciplinat de obicei, ar putea însă să nu țină cont de îndemnul liderilor UDMR, astfel că cele 3-5 procente obținute de Kelemen Hunor s-ar putea împărți între Ponta și Iohannis.
Un transfer de voturi spre actualul premier se va produce în cazul votanților lui Dan Diaconescu și Teodor Meleșcanu, cotați însă în exit-poll-uri cu circa 2%.
Calcule pe zona dreptei
Pentru ACL, obiectivul principal al zilei de ieri a fost obținerea unui scor peste 30% și, mai ales, micșorarea diferenței care îl separa pe Klaus Iohannis de premierul Victor Ponta, primul clasat în sondaje. O distanță cât mai mică față de candidatul PSD i-ar permite prezidențiabilului ACL să recupereze în turul doi de scrutin, programat pentru 16 noiembrie.
La ora 11.00, Victor Ponta avea 42% iar Klaus Iohannis 30%, potrivit datelor unui exit poll ACL. Diferența nu era una surprinzătoare, fiind cunoscut faptul că alegătorii PSD au o prezență mai mare la primele ore ale dimineții. De altfel, pe parcursul zilei, trendul lui Klaus Iohannis a fost crescător. Modificările au venit și pe fondul unei prezențe bune în mediul urban, unde se află majoritatea alegătorilor anti-PSD. La ora 13.00, diferența între primii doi clasați scăzuse la nouă procente. La ora 17.00 rezultatul era mai strâns, candidatul PSD având 39% iar cel al ACL 31%.
Pentru a-și asigura un scor cât mai bun, liderii ACL au transmis mesaje de mobilizare în teritoriu. Liniile de forță ale solicitărilor trimise liderilor județeni: vigilență față de eventuale tentative de fraudă puse la cale de PSD și blocarea pierderii de voturi în favorea lui Călin Popescu Tăriceanu, care are, încă, susținători în PNL.
Ce rol poate juca Macovei
Ce voturi ar putea atrage Klaus Iohannis în turul doi? Electoratul cel mai apropiat de ACL este cel al europarlamentarului Monica Macovei. Potrivit datelor care au circulat ieri, Monica Macovei se afla pe locul trei, având între 7% și 9%, în funcție de cine a realizat sondajul. În aceste condiții, Macovei va juca un rol important în ecuația turului doi. Principalul mesaj al Monicăi Macovei a fost legat de independența justiției, capitol la care Victor Ponta are cele mai multe lacune. De altfel, acest mesaj a fost întărit prin declarația pe care a făcut-o Monica Macovei în momentul votului. „Fiecare dintre voi, când mergeţi la vot, gândiţi-vă ce înseamnă DNA pentru voi: un vis sau un coşmar. Nu opriţi visul, votaţi visul”, a declarat Monica Macovei. Un vot anti-Ponta ar fi justificat de faptul că PSD a promovat legea amnistiei și a grațierii, a modificat legea ANI pentru a-i salva pe baronii incompatibili și i-a protejat pe parlamentarii corupți de anchetele procurorilor.
Cum poate influența Udrea votul
Alți alegători care l-ar putea sprijini pe candidatul ACL în turul doi sunt cei care au votat, ieri, cu Elena Udrea. Potrivit exit-poll-urilor neoficiale, ea a obținut între 3 și 5%, excepție făcând cercetarea PMP, unde era cotată cu 7%. Liderul PMP a lăsat să se înțeleagă, de mai multe ori, că în turul doi își va îndemna alegătorii să nu meargă la vot. Rămâne de văzut dacă un asemenea anunț va fi făcut în vederea celui de-al doilea tur al prezidențialelor sau a fost doar o parte a strategiei pregătite de Udrea strict pentru primul tur. Pe de altă parte, chiar dacă Elena Udrea ar lansa un asemenea îndemn este discutabil dacă va fi urmat de alegătorii săi, pentru că absenteismul acestora ar avea ca efect avantajarea lui Victor Ponta.
În ecuația turului doi de scrutin un rol important va juca și președintele Traian Băsescu. Acesta a anunțat că o sprijină în primul tur pe Elena Udrea. Actualul șef al statului a fost identificat de susținătorii săi, de asemenea, ca un adversar al PSD.
Totuși, în timpul campaniei electorale, șeful statului i-a atacat, în egală măsură pe Ponta și Iohannis. În acest fel, alegătorii lui Traian Băsescu, vor avea de ales între două variante. O variantă ar fi să fie atenți la cine pune în pericol continuarea proceselor declanșate de Traian Băsescu cum ar fi independența Justiției sau apropierea de Occident și votează anti-Ponta. O altă variantă ar fi să țină cont de actualele declarații ale șefului statului, care par să susțină varianta absenteismului în turul doi.
48,89% prezența la urne, la nivel național, la ora 19.00, mai mică decât cea înregistrată în turul I al alegerilor prezidențiale din 2009
