Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a făcut, în 2012, plăţi eronate în valoare de aproape 27 de milioane de lei – aproximativ 6 milioane de euro – potrivit unui raport de audit al Curţii de Conturi a României.
Citeşte şi: Câmpeanu: Nu susţin propunerea privind majorarea alocaţiei de stat pentru copii, nu sunt fonduri
În raport se arată că „la nivelul agenţiilor teritoriale auditul a constatat efectuarea unor plăţi necuvenite, prin suprapunerea bazelor de date ale ANPIS cu datele obţinute de la alte entităţi, cu responsabilităţi în domeniu, referitoare la titularii de beneficii de asistenţă socială”.
Ca urmare a misiunilor de audit al performanţei, au fost descoperite următoarele deficienţe:
– plata necuvenită cu titlu de ajutoare sociale (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei în sumă de 4.585 mii lei, urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din: pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru susţinerea familiei, subvenţii primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru animalele deţinute şi nedeclarate, venituri din activităţi comerciale şi tranzacţii imobiliare, precum şi venituri obţinute prin deţinerea calităţii de acţionar sau asociat a beneficiarului de ajutor social/alocaţie pentru susţinerea familiei;
– plăţi necuvenite în sumă de 4.092 mii lei reprezentând indemnizaţii pentru creşterea copilului ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obţinut în acelaşi timp şi venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, respectiv venituri din salarii, activităţi independente şi agricole;
– plăţi necuvenite privind ajutor social (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei în sumă de 3.355 mii lei acordate unor persoane care deţin depozite bancare în sumă mai mare de 3 mii lei;
– plăţi necuvenite în sumă de 1.233 mii lei reprezentând indemnizaţii pentru creşterea copilului ca urmare a faptului că beneficiarii nu fac dovada realizării de venituri din salarii şi/sau venituri din
activităţi independente sau activităţi agricole supuse impozitului pe venit, timp de 12 luni anterior datei naşterii copilului;
– plăţi necuvenite sub formă de stimulent lunar/de inserţie în sumă de 395 mii lei întrucât unii dintre beneficiari nu au realizat venituri impozabile pe perioada acordării acestui beneficiu de asistenţă socială, condiţie obligatorie pentru acordarea drepturilor;
– plăţi necuvenite în sumă de 366 mii lei provenind din neconcordanţe între cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi veniturile înscrise în actele doveditoare care atestă obţinerea veniturilor (adeverinţe).
În raport se mai arată că acţiunile de audit desfăşurate la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială au scos în evidenţă şi alte nereguli cu privite la acordarea beneficiilor de asistenţă socială, cum ar fi:
– plăţi necuvenite în sumă de 12.604 mii lei acordate beneficiarilor de ajutor social (VMG)
şi de alocaţie pentru susţinerea familiei care nu îndeplineau condiţiile legale deoarece deţineau bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului social şi pentru care primăriile nu au asigurat verificarea declaraţiilor solicitanţilor cu evidenţele proprii;
– plăţi necuvenite în sumă de 104 mii lei privind alocaţii de stat pentru copii a căror reprezentanţi legali au desfăşurat activitatea în alte state ale UE/sau din afara UE;
– plăţi necuvenite în sumă de 83 mii lei sub formă de alocaţii de stat pentru copii achitate reprezentanţilor legali după ce a intervenit decesul minorului/reprezentantului.
Raportul precizează că neregulile „au fost generate şi de capacitatea redusă a autorităţilor administraţiei locale de a verifica eligibilitatea solicitanţilor de beneficii de asistenţă socială, determinată de neimplementarea la acest nivel a unui mecanism funcţional, care să permită o evaluare promptă a situaţiei financiare reale a beneficiarilor, respectiv prin verificarea informaţiilor din „cererile şi declaraţiile pe propria răspundere” depuse de solicitanţi, cu informaţiile deţinute de diverse instituţii publice”.
Auditul Curţii de Conturi evidenţiază şi faptul că „personalul serviciului public de asistenţă socială din cadrul primăriilor, prin anchetele sociale efectuate nu a verificat întotdeauna realitatea informaţiilor date pe propria răspundere de către titularii ajutorului social, pe baza datelor existente pe plan local (registrul agricol, evidenţa fiscală a bunurilor deţinute în proprietate, evidenţa serviciilor de stare civilă)”.
Raportul mai notează că beneficiarii întâmpină greutăţi în completarea formularelor pentru solicitarea drepturilor, datorită complexităţii acestora.
