Căci, peste tot în Europa avem exemple despre modul în care se trasează o pistă. Majoritatea sunt pe şosea. Chiar şi pe trotuar, însă numai acolo unde lăţimea trotuarului o permite (fără ca traficul pietonilor să fie afectat, fără piste prin zone aglomerate/ieşiri din magazine, instituţii, staţii etc). Mai mult, pista este clar delimitată de culoarul destinat pietonilor, de obicei înălţat.
Ne-am trezit astfel cu nişte dungi galbene amplasate pe trotuar, de multe ori pe mijloc, alături de pietoni, stâlpi de toate mărimile, gropi, ghivece, bănci şi toate tipurile de mobilier urban, chioşcuri de ziare, florării, restaurante, borduri foarte înalte, iar lista poate continua.
Cu alte cuvinte, „pistele” din Capitală sunt un adevărat hazard pentru oricine se încumetă sa le folosească: biciclişti şi pietoni, care riscă să fie accidentaţi. N-ar fi nicio problemă dacă folosirea lor ar fi opţională însă Codul Rutier obligă bicicliştii şi mopedele sa circule pe ele. Acelaşi Cod Rutier care obligă administratorii drumurilor şi Poliţia să asigure fluenţa şi siguranţa tuturor participanţilor la trafic, indiferent de modalitatea de transport.
OPTAR: Uite pista, nu e pista
În cei patru ani de la apariţia pistelor, asociaţii care promovează mersul pe bicicletă şi simplii biciclişti au organizat acţiuni, marşuri pentru popularizarea mersului pe bicicletă şi nu în ultimul rând au subliniat nevoia amplasării pistelor pe carosabil sau cel puţin, degajarea acestora şi delimitarea faţă de culoarele pietonale.
Cea mai recentă acţiune aparţine OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România). OPTAR a cerut Administraţiei Străzilor să comunice pistele de biciclete finalizate şi recepţionate de aceştia. Piste care, teoretic, ar fi trebuit să fie circulabile. Potrivit autorităţilor, la data emiterii documentului primit de Optar, 10 piste erau „finalizate” şi au fost date în folosinţă, însumând aproximativ 44 de kilometri.
După ce au parcurs traseele celor 10 piste, membrii OPTAR au inventariat neregulile întâlnite: zone cu acces blocat pentru pietoni, zone cu acces dificil pentru pietoni, marcaje lipsă la traversarea carosabilului şi zone cu obstacole pe pistă. Din Pista Piaţa Unirii-Piaţa Sudului lipseşte tronsonul de pe calea Văcăreşti.
Pasul următor a fost sesizarea Brigăzii Rutiere. „Cu aceste documente, invocând Codul Rutier şi principiile acestuia (fluenţa şi siguranţa participanţilor la trafic), am cerut protejarea participanţilor la trafic. Protejarea vieţilor sau integritatea participanţilor la trafic se face în regim de urgenţă. Asa ar trebui…”, au declarat reprezentanţii Optar pentru romanialibera.ro.
Prin cererea înaintată Poliţiei, OPTAR solicită ca 8 dintre cele 10 piste să fie desfiinţate din pricina pericolului pe care îl reprezintă, iar pe celelalte două accesul să fie restricţionat până ce acestea vor fi viabile. Chiar dacă mutarea pistelor pe carosabil este un deziderat, „noi susţinem înfiinţarea de piste funcţionale, indiferent unde: carosabil, trotuare (dacă nu este afectată circulaţia pietonilor), piste separate”, iar siguranţa participanţilor la trafic să fie pe primul plan”, au subliniat membrii OPTAR.
Brigada Rutieră: Ping-pong cu pistele de biciclete
Miercuri, 31 august, la ora 15.30, la sediul Brigăzii Rutiere a avut loc o întâlnire între proiectanţi, poliţie şi reprezentanţii OPTAR. Potrivit OPTAR, discuţia a fost abracadabrantă. Vina pentru starea pistelor nu aparţine nimănui.
„Comisia tehnica de la PMB a făcut modificări în planurile proiectantului după principiul ‘ca să protejam biciclistul, aici îl punem să se dea jos de pe bicicletă’; Proiectantul, şi-a însuşit modificările, ignorând legea.; Executantul a adus modificări proiectului; Nici proiectantul şi nici poliţia nu a verificat execuţiile.; Administratorul a recepţionat lucrările chiar dacă nu erau conforme cu avizele Poliţiei”, mai spun cei de la OPTAR.
Potrivit declaraţiilor celor prezenţi la întâlnire, administratorul se justifică prin faptul că nu are bani să întreţină vechile piste, care au garanţie doar 2 ani. În acelaşi timp, a demarat construcţia a noi piste construite după aceleaşi „standarde”.
Poliţia ridică din umeri. „Din păcate, am constatat şi interpretări „nepotrivite” ale legii. De exemplu, se invocă legi inferioare Codului Rutier pentru avizarea pistelor pe trotuare. Totuşi, avizele au fost date după ce proiectul exista. Nu am putut vorbi cu proiectantul vechilor piste. La întâlnire a fost doar un proiectant al pistelor noi. Pistele noi încă nu sunt recepţionate, chiar dacă sunt în lucru de mai bine de un an de zile. În această situaţie încă nu avem cui să reclamăm faptul că trecerile peste carosabil se termină la 3-4 m în lateral faţă de pistele de pe trotuare, că pistele ocupă toată lăţimea trotuarelor sau că aceste piste se termină în stâlpi de iluminat”, au declarat reprezentanţii OPTAR.
Poliţia a investigat pistele şi au consemnat 8 pagini cu nereguli.
„La Sibiu de ce s-a putut?”
Întrebaţi de OPTAR de ce la Sibiu s-au putut construi piste pe carosabil, poliţiştii n-au ştiut ce să răspundă. Într-un filmuleţ intitulat „Vreau să ştiu! – Ghidul biciclistului bucureştean”, OPTAR se întreabă „de ce în Bucureşti s-au cheltuit milioane de euro în patru ani de zile pentru a trasa 10 piste periculoase pentru biciclişti şi pietoni, iar în Sibiu trasarea a 10 tronsoane de piste viabile a fost mai ieftină şi a durat mai puţin de 4 luni?”
Întâlnirea a rămas în coadă de peşte. „Odată încheiat procesul verbal, poliţiştii ne-au asigurat că vor face tot ce le stă în putinţă pentru a rezolva problemele: vor face sesizări, vor trimite somaţii, vor da amenzi…”
Rămăne de văzut dacă amenzile se vor da, în condiţiile în care, de pildă, terasele construite pe piste au avizul primăriilor.
Deocamdată, OPTAR aşteaptă o decizie finală, scrisă şi rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi pe „cale amiabilă”. Există şi alternativa tribunalului, dar reprezentanţii OPTAR speră să nu fie nevoie.
Batea Şaua să Priceapă Iapa
Contactat telefonic de romanialibera.ro, Geo de la Asociaţia „Bate Şaua să Priceapa Iapa” a declarat că e la curent cu demersul celor de la OPTAR, însă e de părere că efortul acestora e oarecum îndreptat în direcţia greşită, dar că e bine că se întâmplă astfel de acţiuni.
„A rezolva doar prima etapă (desfiinţarea pistelor – n.r.), fără materializarea celei de-a doua (înfiinţarea pistelor pe carosabil – n.r.) ar putea crea o percepţie negativă asupra întregului demers.” În ce priveşte pistele pe carosabil, „se vor putea înfiinţa numai dacă se adoptă nişte standarde europene în Consiliul Local al Municipiului Bucureşti sau la nivel de Ministerul Transporturilor.” Chiar dacă nu sunt aceleaşi pentru toate ţările din UE, diferenţele sunt minore şi se pot extrage o serie de caracteristici generale, crede Geo. „De 10 ani Bate Şaua supune atenţiei o serie de proiecte pentru standardizarea pistelor. Am fost şi în Parlament”.
Avem Pasaj şi Stadion
Asta este situaţia pistelor pentu biciclete într-o Capitală Europeană unde „Europa este mai tânără”. Unde bicicleta nu este văzută ca un mijloc de transport alternativ, rapid, comod, ieftin, sănătos, nepoluant, care în marile capitale civilizate a dus la reducerea traficului şi fluidizarea acestuia.
Este trist ca în 2011, cele mai mari realizări ale Bucureştiului să fie un pasaj şi un stadion, lucruri normale, chiar banale, în lumea civilizată.
Iar Pasajul Basarab este un exemplu grăitor al felului în care funcţionează planificarea urbană la noi: în secolul XXI avem un pasaj proiectat fără trotuare, ca să nu mai amintim de piste pentru bicicletă.
*Până la ora urcării materialului pe site nu am primit niciun raspuns oficial din partea Brigăzii Rutiere.
