Imaginea Pietei Obor cu tarabe si precupete, cu gratare fumegande, comert ambulant si contrabandisti de tigari pe la coltul strazilor va fi inlocuita, peste un an, de perspectiva unei cladiri masive pe mai multe niveluri si cu aspect modern. Primaria Sectorului 2 a anuntat deja ca, nu mai tarziu de sfarsitul anului 2007, pe locul actualei piete agroalimentare Obor se vor deschide portile unui complex comercial cu doua subsoluri, parter si patru etaje. Parterul ar urma sa preia amplasamentul actualei piete agroalimentare si sa pastreze functiunea actuala, dedicata producatorilor de legume si fructe.
Adversarii proiectului nu sunt doar nostalgicii si comerciantii speriati ca vor ramane pe drumuri, ci si cetatenii ingrijorati de eventualele tarife majorate la produsele care vor fi comercializate aici, in noul complex. Mai sunt aduse in discutie traditiile fostului Targ al Mosilor – Obor si care, spun unii, ar trebui revalorificate, precum si faptul ca platforma propriu-zisa a pietei agroalimentare se afla in zona de protectie a monumentului istoric, de valoare nationala, Hala Obor.
In prezent, proiectul inca se afla in dezbatere publica, iar primaria de sector continua demersurile pentru punerea lui in practica. Comertul in zona nu va fi afectat, asigurandu-se, prin mutarea celor peste 1000 de tarabe intr-un amplasament apropiat, aprovizionarea cu legume si fructe a populatiei din zona. Singurul aspect care continua sa ramana neclarificat tine de soarta monumentului de arhitectura Hala Obor, despre care nu sunt oferite informatii edificatoare privind angajarea unor eventuale lucrari de restaurare-renovare, asa cum ar fi firesc.
Decretata piata principala a orasului
La solicitarea Asociatiei micilor comercianti din Piata Obor, Muzeul Municipiului Bucuresti a realizat un studiu istoric privitor la zona Mosi-Obor, intocmit de doi specialisti, Cezara Mucenic si Dan Falcan.
In perioada de referinta analizata, 1852-1990, au existat in extravilan doua terenuri avand locuri diferite de amplasare. Astfel, in perioada sec. XVI-XVII existau: Campul Mosilor, la nord-est de oras, aproape de raul Colentina si care s-a numit Campul Mosilor si unde se organizau targuri cu ocazia sarbatorilor crestine, al doilea, Targul de Afara, numit si Obor, loc unde se tineau periodic targuri. La sfarsitul secolului al XVII-lea, locul de amplasare al Targului de Afara se suprapune cu locul Campului Mosilor.
In perioada 1822-1824, proprietarul mosiei Colentina (teren pe care se organiza Targul de Afara), principele Grigore Ghica, decide determinarea teritoriului care urma sa ramana la dispozitia pietei comerciale. In 1865, se stabileste de catre Consiliul Comunal ca locul este needificabil, deci nu se poate ocupa cu cladiri Targul Mosilor si Oborul. Intre anii 1890-1898, in urma sistematizarii terenului, a rezultat o parcela de forma dreptunghiulara care prevedea o dispunere circulara a constructiilor provizorii. Campul Mosilor va fi delimitat de Soseaua Mihai Bravu, str. Campul Mosilor, str. Zidurilor, str. Chiristigiilor si strabatut de Soseaua Mosilor.
La inceputul secolului XX, Targul Mosilor-Obor devine piata comerciala. In anul 1937, Piata Obor a fost decretata principala piata a orasului. Terenul va fi delimitat de strazile: Soseaua Mosilor, str. Ziduri Mosi, str. Campul Mosilor.
De la chioscul lui Mavrogheni la Halele Obor
In perioada domniei lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790) in zona targului s-a ridicat „un chiosc frumos impodobit”. In 1843, se construieste un cort care avea la interior „un salon ostasesc mobilat cu oglinzi si frumoase mobile, decorat cu felurimi de gherlanturi de flori, pe dinafara imbracat cu trestie verde”.
Din 1866, pe locul de la balciul Mosilor se va „ridica un pavilion care se face in ziua de joi a balciului”. Cortul provizoriu care se amplasa pentru primirea oficialilor este inlocuit in 1902, prin construirea Pavilionului Regal care era folosit si pentru expozitii speciale.
Dupa anul 1920, incep sa se construiasca cladiri pentru restaurante, cafenele, pavilioane pentru expozitiile temporare organizate cu prilejul Targului Mosilor, un pavilion pentru Teatrul Popular. Peste un timp se mai construieste, intre Campul Mosilor si Soseaua Colentina, o cladire denumita Hala Mosilor.
In anul 1936 se pune piatra de temelie a Halelor Centrale Obor. Proiectul de arhitectura a fost realizat de arhitectul Horia Creanga. O solutie tehnica originala a fost pusa in practica de inginerul Nedelcu. Hala va avea „structura din otel sudat, invelit in otel poros”. La fundatii se va utiliza beton, iar scheletul se va construi din otel provenit de la Uzinele Resita. Constructia a fost finalizata in anul 1946, razboiul intarziind mult lucrarile. Dupa 1948, in piata nu mai sunt permise decat comercializarea de produse alimentare provenite din sectorul rural. Intre anii 1960-1970, apar noi constructii care nu tin seama de configuratia si aspectul pietei.
Piata urbana si „Bucur-Obor”
In anii 1950-1960, la intersectia strazilor Calea Mosilor, Sos. Stefan cel Mare, Sos. Colentina, Sos. Mihai Bravu, s-a delimitat o piata urbana. La nord, s-a construit blocul cu magazin la parter si care a fost denumit „Bucur-Obor”. In aceeasi perioada a continuat sa se organizeze Targul Mosilor. Era insa interzis sa se pomeneasca numele sarbatorii religioase care prilejuia targul. Au continuat balciurile si, preponderent, spectacolele folclorice. Cu timpul, sarbatoarea organizata de Mosi este inlocuita cu Ziua Recoltei. Dupa 1990, sunt reluate ambele sarbatori si Mosi si Ziua Recoltei.
Prin modernizarea Pietei Obor se va realiza o constructie 2S+P+4E. In cele 2 subsoluri ale cladirii se prevede amenajarea a 1268 de locuri de parcare. In total, suprafata subsolurilor va fi de 48.260 mp. La parter, pe amplasamentul actualei piete agroalimentare, se va pastra functiunea actuala de piata, dedicata producatorilor de legume si fructe. Suprafata destinata sectorului de tarabe va fi 5123 mp, cu 473 mp mai mare decat cea actuala, motiv pentru care se vor putea amplasa 150 de tarabe in plus pentru producatorii particulari de legume si fructe. Suprafata parterului va fi de 21.200 mp. La etajul 1, vor fi amenajate spatii comerciale independente, climatizate, dedicate, in care se vor vinde lactate, branzeturi, carne si produse din carne, peste, imbracaminte, articole de menaj si uz casnic, electrocasnice. La etajele 2 si 3 se prevede realizarea de parcaje pe doua niveluri, pe fiecare nivel urmand sa fie un numar de 170 de locuri de parcare, adica un total de 340 locuri. La etajul 3, pe latura mica a cladirii care va fi spre magazinul Bucur-Obor, vor fi amenajate si birouri pe o suprafata de 6920 mp. Etajul 4, care va fi pe latura mica a cladirii construita spre magazinul Bucur-Obor, va fi amenajat pentru birouri care vor fi inchiriate societatilor comerciale.
Terasa corespunzatoare laturii mari a cladirii va fi ocupata de parcaj si, partial, de motoarele sistemului de ventilatie a cladirii. Pe terasa sunt prevazute sa fie amenajate un numar de 219 locuri de parcare. Suprafata terasei va fi de 7520 mp.
