Dacă noile reglementări vor trece, până la urmă, de Parlament, edilii trebuie să-i întrebe pe locuitori dacă sunt sau nu de acord cu eutanasierea maidanezilor. Primarii nu ştiu cum vor face aceste consultări – sau dacă au bani pentru ele.
În timp ce, numai în Bucureşti, aproape 1.000 de oameni sunt muşcaţi de câini în fiecare lună, parlamentarii găsesc tot felul de scuze pentru a amâna votul pe legea animalelor fără stăpân. După ce au votat proiectul pe articole luni seara, votul final a fost amânat ieri cu două săptămâni. Motivul oficial – pentru a cere puncte de vedere de la autorităţile locale. De fapt, opoziţia nu a mai fost de acord cu votul secret, iar puterea s-a temut că, la vot deschis, nu va obţine suficient sprijin pentru a trece actul normativ, aşa că a retras proiectul.
Ca de obicei când legea maidanezilor ajunge pe ordinea de zi, la balconul Parlamentului au fost prezenţi aproximativ 100 de apărători ai câinilor comunitari, în frunte cu fostul parlamentar Marius Marinescu, cel care a promovat interzicerea eutanasierii maidanezilor.
Motivul pentru care această lege este atât de controversată este articolul care prevede că autorităţile locale pot decide eutanasierea câinilor fără stăpân, după consultarea populaţiei. Nu se precizează însă cum pot fi întrebaţi locuitorii – referendum, sondaj sau altă modalitate. Orice ar alege primarii, procedura de consultare va costa bani – iar multe din autorităţile locale se plâng în prezent că nu au fonduri nici pentru sterilizarea animalelor – şi va necesita timp, adică încă o tergiversare a situaţiei, timp în care câinii vor rămâne tot pe străzi.
Primarii nu ştiu prea bine cum vor proceda dacă legea va trece de Parlament şi vor fi nevoiţi să o pună în aplicare, adică să organizeze consultările. „Eu cred că ar fi trebuit să lase autorităţile locale să decidă singure ce vor face pentru a rezolva problema câinilor. De exemplu, noi avem 15 ha de pământ pe care să construim padocuri şi să ţinem toţi câinii acolo, după ce îi sterilizăm. Dacă e nevoie să facem referendum, vom face, dar eu nu sunt adeptul eutanasierii”, a declarat Romeo Stavarache, primarul din Bacău. Împotriva eutanasierii este şi primarul din Brăila, Aurel Simionescu. În priviţa consultării cetăţenilor, edilul spune că va alege o metodă care să nu fie prea costisitoare, dar nu ştie deocamdată care va fi aceasta. „Probabil va fi un sondaj efectuat asupra a 3.000-4.000 de oameni”, a precizat Simionescu. Primarul din Braşov, George Scripcaru, a declarat că nici el nu a ales metoda de consultare a cetăţenilor, dar ar trebui rezolvată cât mai repede problema maidanezilor pentru a nu mai fi cazuri de oameni care sunt sfâşiaţi pe stradă.
Bucureşti: Sunt bani de consultări, dar nu pentru hingheri
Oraşul unde există cei mai mulţi maidanezi este Bucureştiul, iar numărul patrupedelor fără adăpost a fost estimat la 50.000. După recentele tăieri de bugete, instituţia care se ocupă de soarta lor a rămas cu doar trei echipaje, faţă de 27 câte erau în urmă cu câţiva ani, iar norma de benzină este doar de un plin pe lună. Edilii nu au însă probleme financiare în ceea ce priveşte consultarea bucureştenilor. „După ce se va aproba legea, vom face şi consultările, nu sunt probleme legate de bani pentru că nu vor fi cheltuite sume semnificative”, a declarat viceprimarul Mircea Raicu.
De unde au apărut maidanezii
În Bucureşti, demolările din anii 1980 sunt principalul motiv pentru care mii de câini au rămas fără stăpân, abandonaţi pe străzile Capitalei. Arhitectul Gheorghe Leahu îşi aminteşte cum în zona Socului-Colentina, în anii 1986-1987, a început construcţia a 2.500 de apartamente şi demolarea a sute de case, în urma cărora au rămas circa 100 de câini să păzească fostele curţi.
