IZOP Institut : „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”
În cadrul proiectului european „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni în dialog”, 20 de şcoli din Germania şi 20 din Bulgaria, Croaţia, România şi Ungaria formează parteneriate şi lucrează împreună la temele „Durabilitate şi mediu”, „Europa” şi „Mass-media”. Proiectul, care se derulează pe parcursul a trei ani, între 1 octombrie 2009 şi 30 septembrie 2012, şi se află sub înaltul patronaj al domnului Horst Köhler, preşedintele Republicii Federale Germania, este promovat de Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) şi ziare din ţările participante.
Din România este implicat ziarul România Liberă. Managementul proiectului este asigurat de Institutul pentru obiectivarea procedeelor de învăţare şi examinare (IZOP) din Aachen şi Centrul pentru Comunicare în Domeniul Mediului al DBU. Obiectivele şi temele principale ale proiectului vizează Competenţa interculturală prin întâlniri personale, Educaţia pentru dezvoltarea durabilă prin cercetări jurnalistice, Competenţa mass-media şi promovarea lecturii prin citirea ziarelor.
Minunata Dunăre este o fiinţă tăcută, modestă şi harnică. Născută în Munţii Pădurea Neagră, se desăvârşeşte în Marea Neagră, pe lângă o altă negriciune: grindul Caraorman (cara = negru; orman = pădure, în limba turcă). Dar până aici trece semeaţă şi albastră prin zece ţări şi patru capitale, fiind cel mai „internaţional” fluviu de pe Terra. Şi, înainte de a se desăvârşi prin contopire cu marea, ne oferă în dar Delta ei, un adevărat Eden. Un fantastic muzeu al biodiversităţii, Delta cuprinde 30 de tipuri de ecosisteme şi se constituie într-o preţioasă bancă genetică naturală (5.380 de specii, dintre care 1.839 floristice şi 3.541 faunistice). Am vizitat o parte importantă a Deltei, care acum are o suprafaţă de 5.800 km2, în care sunt cuprinse 18 arii strict protejate (506 km2), 13 zone-tampon (2.233 km2), zone economice (3.061 km2) şi zone de restaurare ecologică. Da, de restaurare, pentru că, înainte de anii ’90, tare negre erau orizonturile Deltei…
Despre această iminentă catastrofă ecologică ne-a vorbit domnul Marian Tudor, un cercetător eminent, om al locului şi neobosit militant pentru „drepturile” Deltei. Zonă geografică excepţională ca importanţă pentru sănătatea planetei, cu o densitate de numai un locuitor la 30 de hectare, Delta a fost în pericol de moarte. Cei 15.000 de oameni ai Deltei erau sortiţi să se transforme din pescari în agricultori. Aşa au considerat cei de atunci, să transforme un areal virgin, de milioane de ani, într-o zonă agricolă „eficientă”. S-au tăiat canale artificiale pe direcţia nenaturală Nord-Sud, cu scopul unic de a se ajunge mai repede la resurse (în special la stuf), s-a schimbat cursul natural ancestral al apelor, s-au desecat zone imense de apă puţin adâncă, au dispărut cantităţi imense de peşte, precum şi habitatul natural al păsărilor care se reproduceau în Deltă.
Zonele afectate, în atenţie
Din fericire, o mare parte din zonele afectate a intrat în atenţia cercetătorilor, care prin proiecte desfăşurate de mai bine de 15 ani au salvat şi recreat mai mult de 16.000 ha de Deltă. Planul lor a avut ca obiective principale refacerea funcţiilor specifice ale luncilor şi a circuitului apelor Deltei Dunării, dar tinerii cercetători nu s-au oprit aici. Ei au recreat spaţiul vital pentru numeroasele specii de păsări şi peşti, spaţiu ce are o mare însemnătate pentru comunităţile din acest ţinut deosebit. Resursele naturale s-au împrospătat, oferind un mediu mai curat, mai propice revenirii oamenilor la ocupaţiile tradiţionale, dar desfăşurate cu mijloace moderne, neinvazive. Aşa se face că ceea ce am văzut eu în periplul prin Delta Dunării este o minunăţie a naturii sprijinite de om, şi nu precum Delta Rhonului, în Franţa, Delta Rhinului, în Olanda, şi Delta fluviului Ebru, în Spania, zone care acum sunt aglomeraţii de diguri de beton! Mulţumim domnilor cercetători, oameni adevăraţi ai Deltei, pentru aceste unde albastre redate vremurilor!
Silvia Bota
