Adrian Papahagi, vicepreşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, a fost una dintre cele mai coerente voci din timpul campaniei electorale care a precedat referendumul pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu. În prezent, el este una dintre personalităţile implicate în construirea unei noi alianţe de centru-dreapta. El detaliază acest demers în cadrul unui interviu acordat RL.
Reporter: Transilvania cunoaşte o evoluţie politică aparte de restul ţării. În general, ardelenii preferă valorile de dreapta. Acest lucru a reieşit atât la referendumul pentru demiterea preşedintelui, cât şi la ultimele alegeri. Care ar fi cauza acestei stări de lucruri?
Adrian Papahagi: Există răspunsuri clasice, care frizează truismul: occidentalizarea mai profundă a Transilvaniei a generat o clasă mijlocie mai extinsă, o mai bună aşezare a oamenilor. Ardelenii au mai mult spirit comunitar şi acordă o mai mare atenţie binelui comun decât ceilalţi conaţionali. Nu prea ştiu de glumă şi de aceea nu le plac şmecherii sau escrocii. Dezavantajul e că nu vibrează prea tare la personaje literare delicioase precum Ostap Bender sau Mitică; avantajul e că în Transilvania nu prind politicieni de teapa unor proxeneţi, infractori, plagiatori sau emuli notorii ai lui Che Guevara de dincolo de munţi. Iată doar câteva explicaţii, oarecum etno-psihologice.
Adrian Papahagi: În termeni mai politici, aş spune că dreapta înseamnă libertate responsabilă, în timp ce stânga implică pulsiuni egalitare. Ori, sufletul transilvan este croit după tipare de dreapta. Oamenii nu aşteaptă să li se dea, ci îşi asumă cu demnitate greul vieţii. Ardeleanul e mândru şi gelos pe libertatea sa. Chiar şi îngustimile mic-burgheze sau ţărăneşti devin o virtute în Ardeal, un antidot la relativismul şi tranzacţionismul balcanic (şarmant în felul lui, dar sinistru în politica dâmboviţeană).
Doctrina care a reconstruit Germania şi Italia
Reporter: Fundaţia Creştin-Democrată (FCD), al cărei vicepreşedinte sunteţi, caută să pună în valoare un filon ideologic important. Care este direcţia dezvoltărilor doctrinare pe care le propune?
Adrian Papahagi: Creştin-democraţia este firescul, bunul simţ, echilibrul în politică. Este doctrina care a reconstruit Germania şi Italia după război, şi văd în ea şansa pentru România fracturată de azi. De ce? Fiindcă îmbină adevărurile veşnice ale Evangheliei cu imperativele Cetăţii. Din demnitatea persoanei umane decurg totodată libertatea civică şi imperativul solidarităţii. Nici individualism liberal, nici socialism depersonalizant şi nivelator, ci libertate şi generozitate. Dreptatea este tot un concept politico-teologic, spre deosebire de justiţie, care poate fi procedură şi cazuistică moartă.
România actuală suferă de două maladii grave: sugrumarea sau împovărarea meritului, talentului, iniţiativei private pe de o parte şi sărăcia endemică pe de altă parte. Amândouă sunt tratate prost: în loc să sprijine iniţiativa, Statul o sufocă; în loc să ridice oamenii din sărăcie, în primul rând printr-o formare profesională adecvată, toate guvernele subvenţionează mizer nevolnicia. De ce? Fiindcă întreprinzătorii, clasa mijlocie, oamenii desprinşi din calvarul supravieţuirii încep să privească spre cer, nu doar spre burtă. Fiindcă ei riscă să devină oameni liberi, ale căror voturi nu mai pot fi cumpărate cu un pui congelat.
Răspunsul la această stare a societăţii româneşti nu poate fi, după părerea mea, nici liberalismul care exaltă individul şi statul minimal – fiindcă România nu are încă o masă critică de întreprinzători prosperi şi nici o clasă mijlocie majoritară -, dar nici socialismul, care menţine oamenii dependenţi de asistenţa Statului-dădacă. Creştin-democraţia însă este orientată spre piaţă, spre merit, dar este atentă şi la cei săraci, cultivând solidaritatea.
Contribuţia FCD
Reporter: FCD se va regăsi, probabil, într-o construcţie politică ce va include formaţiuni care au aderat la Partidul Popular European, precum PDL ori PNŢCD. Care va fi rolul FCD?
Adrian Papahagi: Actualmente, FCD este implicată, alături de PDL, PNŢCD, Noua Republică şi ICCD – asociaţia civică iniţiată de Mihai Răzvan Ungureanu – în construcţia unei platforme de centru-dreapta. Lucrăm la un manifest, la o formă de agregare electorală şi post-electorală, la identificarea unor purtători de mesaj credibili şi, nu în ultimul rând, la creionarea unei identităţi comune, europene, a dreptei româneşti.
Contribuţia doctrinară a FCD este esenţială, cred, pentru această construcţie, ancorată în mişcarea populară europeană, al cărei principal motor este creştin-democraţia germană. De altfel, FCD are parteneri solizi în fundaţiile germane Konrad Adenauer şi Hanns Seidel: împreună, am şcolit deja peste 500 de tineri în domenii variate precum doctrina creştin-democrată, relaţiile internaţionale, comunicarea politică sau valorile antreprenoriale. Colaborăm foarte bine cu PDL şi cu Noua Republică, dar şi cu societatea civilă. Vom continua să facem acest lucru şi vom oferi expertiza FCD tuturor partidelor şi organizaţiilor neguvernamentale care se coagulează în aceste zile.
USL, „un real pericol”
Reporter: Noua construcţie politică se va confrunta la alegeri cu USL. Cum ar putea să câştige competiţia cu actuala coaliţie de guvernare, dacă acest lucru este posibil?
Adrian Papahagi: USL a demonstrat în aceste luni că reprezintă un real pericol la adresa democraţiei. A reuşit să izoleze România de partenerii săi din UE şi de peste Ocean, a încercat să aplice lovituri fatale justiţiei şi Statului de drept, a adâncit criza economică. Episodul Referendumului a dovedit că USL e un conglomerat abuziv, imprevizibil, eurofob.
La dreapta, PDL şi-a recunoscut şi asumat majoritatea greşelilor şi dă semne că poate să evolueze. În PDL şi în afara lui s-au afirmat voci noi, unele neafiliate politic încă; există şi formaţiuni tinere, cu principii etice solide, precum Noua Republică, există rezervoare de gândire politică precum FCD, Institutul de Studii Populare sau CADI, există iniţiative civice precum ICCD.
Dreapta are o ofertă nouă, reclădeşte speranţa, se rupe de practici dubioase ale tranziţiei. Stânga e retrogradă, antieuropeană, abuzivă. Nu ştiu dacă vom izbuti la toamnă să învingem USL, dar cu siguranţă noua construcţie de centru-dreapta s-a înscris pe un trend ascendent, iar USL scade vertiginos din 10 iunie încoace.
Vom învinge dacă vom dovedi electoratului nostru tradiţional, din Transilvania, din restul ţării şi din diaspora, că suntem radical diferiţi, că avem principii doctrinare şi etice solide, voci credibile, o viziune corectă pentru România. Iar această viziune nu se poate converti în intimidarea justiţiei, manipularea prin presă, subminarea statului de drept, anatemizarea Europei şi prăbuşirea leului – specialitatea USL. Mai ales, aş încheia, vom învinge dacă vom construi solidar şi inclusiv, cu smerenie, în slujba românilor, nu a propriilor orgolii.
