Cât de plauzibile sunt șansele unei înțelegeri între Nicușor Dan și liberali?
De când a început toată povestea asta cu Primăria Capitalei la care liberalii, cu ajutorul neprecupețit al lui Klaus Iohannis, au risipit sprijin public într-un an cât nu strânseseră în zece, umblă tot felul de zvonuri bizare. O să rezum aici pe scurt ce nu pricepe lumea și ce se prefac a nu pricepe pedeliștii și peneliștii.
Problemele cu DNA sunt mult mai costisitoare pentru PNL decât pentru PSD, pentru că publicul mai înstărit, mai democrat și mai cosmopolit, România activă și urbană, nu mai vrea politicieni corupți. Nici celălalt public, sărac, dependent și mai în vârstă, nu îi vrea, dar ei nu au de ales – o aprobare de tăiat lemne, douăzeci de lei în plus la pensie sau niște pui grill cadou de alegeri fac o mare diferență în viața lor. Doar primii votează după preferințe, ceilalți după nevoi. România activă are alte exigențe față de România de supraviețuire și cine vrea votul ei trebuie să se ridice la altă înălțime.
Și totdeauna a fost așa, dovadă că partidele de centru-dreapta nu au câștigat niciodată alegerile fără ajutorul societății civile, adică în 1996, în 2004 și în 2014. Când acest ajutor nu a venit spontan, au trebuit creați intelectualii pe bani publici ai lui Băsescu în 2009 să dea interviuri la ziare străine sau pur și simplu s-au făcut blaturi cu PSD.
Ce avem în comun cu partidele astea și de ce le-am ajutat de atâtea ori este lupta comună pentru democrație din anii nouăzeci. Oamenii de vârsta mea cel puțin au stat literalmente pe aceleași baricade contra APACA, mineriade, Iliescu, ”Moarte lui Coposu” și așa mai departe. Și azi întâlnesc prin țară oameni care au ținut piept FSN în acele vremuri grele practic singuri, și numai pentru ei le-am trecut cu vederea liberalilor nesfârșite șiruri de porcării. Dar tot ei, în frunte cu primarii liberali de provincie, mi-au scris repetat că de vină e conducerea partidului și că Iohannis nu s-a întâlnit niciodată cu ei de la alegeri să îi întrebe ce mai gândește electoratul. Îi spun, în schimb, serviciile.
Era demult rațional ca partidele astea – chiar și PSD – să evolueze. De asta, păstrându-ne totdeauna deoparte de banii publici, noi, cei din Coaliția pentru un Parlament Curat, care includea și Alianța Civică de pe vremuri, care jucase un mare rol în 1996, am evitat în general să facem alte partide. Tot partidele și serviciile s-au jucat de-a Forța Civică sau alte nume nerușinate menite să fure ceva de la societatea civilă în loc să ceară frumos, contra unor angajamente de integritate pe bune. Fraierind destui naivi.
De angajamentele de integritate luate de formă s-a ales praful, noul președinte crede că totul e branding și tras în poză, și, ca atare, că e nevoie de oameni noi, nu de oameni altfel, astfel că PNL a fost reîmpachetat cu Alina Gorghiu sau Cristi Bușoi. Cât de nouă era abordarea nouă ne-au arătat în 2015, când au traficat lejer un singur tur la primari și nu ne-au permis să eliminăm pragul sau să introducem liste de societate civilă la locale. Pe parcurs au fost fluturate alternative mai rele, ca Gabi Oprea premier sau un alt partid nou făcut de servicii, al cărui spectru a tot fost arătat la liberali de câteva luni încoace.
Din eforturile politice timide ale societății civile de după Colectiv de a se organiza politic (la care eu nu iau și nu voi lua direct parte) șefii liberali pricep mereu că noi le arătăm pisica pentru ca să ne mituiască ei pe noi. De asta primim mereu cele mai extraordinare oferte (în fiecare generație mă jignește careva propunându-mi să iau conducerea televiziunii publice, de exemplu) sau plouă peste Nicușor cu oferte de city manager sau primar de sector. Oamenii aceștia nu pricep că ce vrea electoratul lor de la ei este o schimbare radicală și cred că asemenea gesturi de cooptare rezolvă problema. De parcă acel electorat exigent s-ar lua după noi de îndată ce ne-am da pe brazdă și, gata, problemă rezolvată.
PNL nu mai reprezintă aproape pe nimeni în București, unde doar doi la sută sunt membri de partid, majoritatea din ei la PSD, șaptesprezece la sută din totalul populației are o vagă identificare de partid (sub o treime la ei) și 67 la sută nu dau doi bani pe ideologie. Agenda lor legislativă e un dezastru, dacă PSD nu ar lua pe față apărarea plagiatorilor nu ai mai ști cine e cine.
Când i-a lovit ultima nenorocire din seria ”Mi-o fac cu mâna mea, că în rest nu mai pot convinge pe nimeni”, -liberalii se pregăteau, pe sondajele de doi bani ale lui Bruno Ștefan, să ne culpabilizeze pe noi că dăm Bucureștiul pe mâna PSD sprijinindu-l pe Nicușor Dan, când, ce să vezi, Orban stătea să câștige. Mă înțelegeți, ei, care au guvernat, și unii și alții, cu PSD fără conflict major, -încercau să spună că eu, care m-am judecat cu Văcăroiu, Stănoiu, Pașcu, Talpeș, Crețu și o listă lungă de pesedei între timp în închisoare, o să îi aduc pe PSD la putere în București. Sau Nicușor, care, pe lângă vreo -două procese lui Oprescu -făcute cu mine, a mai făcut vreo -douăzeci singur. Asta era -unica lor strategie de campanie. -Încă nu reciclaseră postacii lui Udrea să mai dea vreo două ture cu relația mea cu Ponta sau alte bazaconii, dar asta era la rând.
În condițiile astea, te întrebi ce este mai rațional la ora asta. Vă consult. Mi se pare că se desprind două opțiuni clare.
Una este să tratăm alegerile astea ca pe o etapă pentru construcția unui viitor partid al societății civile. Am avut primari liberali sau pedeliști în București 20 de ani și ne-am ales cu utilități falite și cu prețul apei crescut prin corupție comună cu PSD. Pentru a avea măcar în viitor partidul altfel, liberalii trebuie lăsați în voia soartei, să dea singuri de fund. Iar societatea civilă trebuie să investească în Nicușor Dan în București și în oricine are cât de cât performanță la localele astea în țară. Pe scheletul oferit de cine a arătat că are hotărâre și capacitate se poate construi un nou partid, cu ce e mai bun local – unde o mai fi – de la liberali. Un partid din start altfel, după testul localelor. La care însă mai e mult de muncit.
A doua opțiune este să se facă un pact de neagresiune cu liberalii în schimbul susținerii lui Nicușor Dan la primărie. Societatea civilă l-ar vota pe Dan (invers nu merge, votanții lui Dan nu vor la PNL cum este el azi) și lista USB. Dan nu ar mai prezenta candidați la sectoare, unde votantul de centru-dreapta ar putea vota cu liberalii. Deci s-ar împărți voturile numai la Consiliu, unde nu e problemă, tot la anti-PSD s-ar contabiliza. S-ar obține astfel în București maximum de mobilizare anti-PSD. Iar după alegeri liberalii poate se hotărăsc că partidul trebuie integral reformat, cu conducere cu tot. Cooperarea rămâne deschisă, dar cu condiția unei înnoiri radicale, sau la toamnă se întoarce Ponta.
Așteptăm părerile voastre pe aceste două opțiuni.
Puteți comenta textele Alinei Mungiu-Pippidi pe romaniacurata.ro.
