Frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii de 15 – 19 ani este cu 50% peste media europeană, iar la adulţi este cu 21% mai mare, informează Mediafax.
„În România, frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii de 15 – 19 ani este cu circa 50% peste media europeană şi cu 21% mai mare la adulţii români în vârstă de 50 – 54 de ani. Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresivă majoră ocupa locul al doilea (dupa durerile de spate) în privinţa afecţiunilor ce determina disabilitate în România”, arată un comunicat remis, marţi, de Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS).
Potrivit sursei citate, depresia este o afecţiune care adesea scapă nediagnosticată şi de multe ori este recunoscută doar atunci când are loc tentativa suicidară, uneori chiar dacă persoana îşi anunţă din timp gândurile legate de sinucidere.
În România, deşi nu există studii epidemiologice cu privire la incidența depresiei în rândul populaţiei generale, se estimează ca aproape 10% din populația Romaniei suferă tulburari de tip depresiv.
„Obstacolele vieţii cotidiene adesea precipită evoluţia bolii şi duc mai rapid către sinucideri cum a fost şi cea de luni, în care un bărbat şi-a pus capăt zilelor în staţia Eroii Revoluţiei”, spune Cătălina Tudose, secretar general al ARPP.
Profesorul Florian Tudose, defunctul său soţ, spunea în 2007, că jumătate din persoanele care suferă de depresie nu se prezintă deloc la medic, iar dintre cele investigate medical, jumătate rămân nediagnosticate.
„Prea multe persoane cad fie în capcana unor reclame la tratamentele naturiste, ce apar incisiv în mediul online, fie pot fi atrase cu multă uşurinţă de diverşi «vindecători», cu «har oratoric», însă fără o pregătire de specialitate care să le ofere un suport solid pentru tratament. Abordarea profesionistă a depresiei este imperios necesară. Ştim că, dintre toţi pacienţii cu depresie, jumătate nu se prezintă deloc la medic. Dintre pacienţii cu depresie care sunt investigaţi medical, jumătate rămân nediagnosticaţ, iar dintre cei diagnosticaţi jumătate rămân netrataţi. În plus, dintre pacienţii trataţi, numai un sfert sunt trataţi corespunzator”, afirma Florian Tudose.
Preşedintele ARPS, Doina Cozman, arată că, în perioada de dinainte de Revoluţie, în momentul în care României i s-au cerut datele despre sinucidere, s-a răspuns „cum că românii sunt o naţiune atât de sănătoasă, încât nu ne interesează această problemă a sinuciderii”. Astfel, mai mult de trei decenii, România nu a trimis date despre sinucidere către organisme internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
În documentul ce prezintă strategia Ministerului Sănătăţiii pentru perioada 2014 – 2020, „autorităţile par a recunoaşte că până nu de mult timp promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea tulburărilor mintale a constituit o temă «relativ neglijată ca prioritate de sănătate publică» şi că există «servicii comunitare insuficient dezvoltate», şi «un model prevalent de îngrijire învechit, necentrat pe client». Cu toate acestea, bugetul destinat programelor naţionale de sănătate mintală (www.ms.ro), reprezintă încă o parte insignifiantă din totalul bugetului programelor naţionale de sănătate (0,002% în 2015)”, mai arată cele două organizaţii.
ARPP a depus deja în atenţia Ministerului Sănătăţii şi aşteaptă un răspuns la o solicitare de finanţare pentru primul pas al unui program naţional care să îmbunătăţească abordarea terapeutică a pacienţilor cu risc suicidar sporit în cadrul psihiatriei de legatură. Totodată, ARPS va iniţia un proiect de modificare a legii ce reglementeaza abordarea pacientului în timpul crizei suicidare şi finanţarea naţionala a unor centre antisuicid, se mai spune în documentul citat.
