Tentația autorităților de a ține sub control cu orice preț facturile la energie și gaze naturale a dus la reglementări care au dat peste cap piețele de gaze și energie și au generat efectul contrar. Costul electricității a ajuns la cote record anul acesta, iar pentru gaze naturale situația nu e roz deloc.
În goana după clienți, pe o piață tot mai deschisă competiției, furnizorii de electricitate au speculat și au pierdut. Au câștigat producătorii, care anul acesta au realizat profituri de neconceput anul trecut. Pentru producători, aceasta a fost cea mai frumoasă perioadă din ultimii 20 de ani din punct de vedere financiar, spune chiar președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE), Niculae Havrileț.
El a avertizat, totodată, că Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde prețurile au ajuns și la peste 600 de lei/MWh anul acesta, ar trebui să fie una de ajustare, iar jucătorii ar trebui să se bazeze cu preponderență pe piețele pe termen lung. „Trebuie să învățăm din tot ceea ce s-a întâmplat în piață, iar primul lucru pe care trebui să-l învățăm este că prețul pe PZU nu va mai fi niciodată în medie mai mic decât cel din contractele pe termen lung. De altfel, pe termen lung, prețul a rămas același, în jur de 165 de lei pe MWh”, a afirmat Havrileț, prezent la dezbaterea „Liberalizare și competiție: gaze naturale și electricitate”, organizată de Energynomics.
La rândul său, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, acuză furnizorii că în loc să prefere siguranța contractelor pe termen lung, au preferat prețurile speculative de pe PZU. „Anul trecut, înainte de criza din ianuarie, aveam un singur grup vândut, din 11. Cu 10 grupuri stăteam, deși aveam de făcut reparații, investiții, credite la bănci. Nu venea niciun furnizor la mine. În ianuarie, când a sărit prețul de 600 lei/MWh, au venit. Azi am 7 grupuri deja vândute pentru 2018 (în contracte pe termen lung –n.r.)”, a declarat Boza, pentru „România liberă”.
Reglementări prea rigide
De cealaltă parte, furnizorii acuză deficiențele de reglementare care i-au împins pe PZU. Furnizorii spun că piața contractelor pe termen lung este extrem de rigidă și nu le permite flexibilitatea cerută de consumatori, de aceea au preferat să cumpere de pe piața spot (PZU). „Piața consumatorilor finali este extrem de competitivă. Pentru a rămâne pe piață, unii furnizori au riscat și au mizat mai mult pe PZU”, a declarat ieri Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Potrivit acestuia, furnizorii au optat pentru piața spot și pentru că e o piață mai flexibilă față de PCCB, care este „extrem de rigidă”, cu produse fixe. În plus, nici pe Piața Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU), de unde cei patru mari furnizori de electricitate pentru populație – Electrica, Enel, E.ON și CEZ – sunt obligați să cumpere energia destinată populației, lucrurile nu sunt în regulă. În premieră, acum câteva luni ANRE a suspendat licitațiile pe această piață, din cauză că nu s-au prezentat destui furnizori sau producători care să vândă energie. „ANRE le-a dat furnizorilor să caute energie cu 207 lei/MWh. La prețul ăsta nu e venit niciun producător, care putea vinde mai scump în altă parte. Faptul că ANRE intervine și zice că prețul nu trebuie să depășească atât a distorsionat tot lanțul”, a declarat Silvia Vlăsceanu, președintele Asociației Companiilor de Utilități din Energie. Așa că furnizorii au fugit tot pe PZU, menținând astfel presiunea și prețurile mari pe această piață.
Potrivit acesteia, nicio autoritate a statului nu s-a implicat până acum în găsirea unor soluții pentru consumatorii vulnerabili de energie și gaze, fapt care distorsionează puternic piața. Altfel spus, ANRE se simte obligat să controleze toate prețurile, în loc să lase piața liberă, asigurându-se doar protecția celor vulnerabili. De asemenea, furnizorii preferă contractele pe PZU, mai flexibile, și fiindcă furnizorii nu sunt siguri pe contractele încheiate cu consumatorii. „Suntem singura țară care permite schimbarea furnizorului la 21 de zile. Nici măcar obligația de a-și plăti datoriile nu o are consumatorul”, a explicat Vlăsceanu.
Liber din nou la contractele directe
Președintele ANRE spune acum că o variantă de luat în discuție este eliminarea obligației producătorilor de a mai vinde 100% din energia produsă pe bursă. Prevederea a fost introdusă în Legea energiei pentru a scoate din piață „băieții deștepți”, care au încheiat ani la rând contracte cu producătorii de stat la prețuri preferențiale. „Ministerul Energiei a iniţiat o dezbatere pentru modificarea articolul 23 din Legea energiei, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în piaţă (creşterile de preţuri din ultimele luni – n.r.). ANRE consideră că este oportună o dezbatere pe această temă, pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţei”, a spus președintele ANRE.
Havrileț contestă planul lui Iancu
În schimb, la gazele naturale, o inițiativă a Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților vrea să oblige producătorii să vândă exclusiv producția realizată pe bursă și doar pe OPCOM, scoțând din joc Bursa Română de Mărfuri, unde s-au realizat până acum tranzacțiile cu gaze. „Opinia mea personală este că avem la ora actuală două societăți care pot administra tranzacții, cu licențe pe 25 de ani. E greu să credem că putem lua cuiva un drept economic”, a afirmat Havrileț. El a adăugat că „voci competente spun că dacă am fi avut mai multe burse de energie, volatilitatea de pe PZU se verifica și pe cealaltă”.
Vasile Ciolpan, director în cadrul Romgaz, susține că orice obligație este punitivă și nu face bine pieței. „Derularea tranzacțiilor pe bursă trebuie să vină de la sine, din interesul companiilor”, a adăugat acesta. Potrivit acestuia, vânzarea integrală a producției pe bursă este o exagerare, fiindcă nu asigură predictibilitate și controlul prețurilor. Ciolpan a explicat că pentru producția din Marea Neagră, negocierile directe de vânzare a gazelor pot dura ani, așa că e imposibil să se poarte astfel de negocieri pe Bursă, iar noile reguli ar putea compromite investițiile.
