Avaria masivă din sistemul energetic de săptămâna trecută a repus pe tapet problema rețelelor vechi de electricitate. În cinci din cele opt zone de distribuție operează companii private, însă efectele nu sunt foarte vizibile. Cea mai gravă situație e în Moldova.
În mod paradoxal, deși sunt cei mai săraci din țară, moldovenii plătesc cea mai scumpă electricitate din țară. Acest lucru nu se reflectă și în calitatea serviciilor, fiindcă zona operată de nemții de la E.ON Moldova se remarcă prin cel mai ridicat număr de minute în care furnizarea a fost întreruptă (indicator SAIDI) neplanificat în cursul unui an, potrivit datelor din rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Situația este cu atât mai gravă în mediul rural, unde consumatorii deserviți de grupul german au avut în 2015 peste 600 de minute de întreruperi în furnizarea cu electricitate, de aproape trei ori mai mult decât în urban. În plus, mai e de subliniat că furnizorul are un număr mai mare de clienți în mediul rural decât la oraș.
De altfel, și la categoria urban, E.ON stă cel mai rău comparativ cu ceilalți operatori pe indicatorul întreruperi în furnizare, fiind urmat de Enel Muntenia. Astfel, potrivit datelor ANRE, întreruperile neplanificate în mediul urban variază între o valoare minimă de 105,65 minute/an la Electrica Muntenia Nord şi o valoare maximă de 212,86 minute/an la E.ON Moldova. Valoarea medie pe ţară este de 165,7 minute/an. Pe de altă parte, locuitorii din București și Ilfov, deserviți de Enel Energie Muntenia, beneficiază de cel mai mic tarif din țară, deși au cel mai ridicat nivel al veniturilor din țară.
Jumătate din liniile electrice, foarte vechi
Per ansamblu, la nivel agregat urban/rural, timpul de opriri neplanificate în 2015 este cuprins între 221 minute/an pentru Enel Muntenia şi 439 min/an pentru E.ON Moldova, cu o valoare medie pe ţară de 308 minute/an. Comparativ, în țările europene cu performanțe bune acest indicator poate fi de doar 20 minute/an.
Această situație din România este direct legată de starea infrastructurii energetice, caracterizată de un grad ridicat de uzură. Astfel, în toate cele opt zone de distribuție, circa jumătate din liniile electrice sunt construite între anii 1960 – 1979. În zona Transilvania Sud, operată de compania de stat Electrica, 16,35% din linii sunt construite chiar înainte de 1960. Pe de altă parte, în această arie de distribuție au fost efectuate cele mai mari investiții în linii retehnologizate, în 2015, ultimul an pentru care există date statistice. Astfel, Electrica a construit în aria Transilvania Sud 290 de kilometri de linii electrice aeriene și 454 km de linii electrice subterane. Comparativ, Enel Distribuție Muntenia a investit în doar 7 km noi de linii aeriene (LEA) și 35 km de linii subterane (LES), grupul ceh CEZ Oltenia – 14 km LEA/201 km LES, E.ON – 17 km LEA/22 km LES, iar Enel Dobrogea – 24 km LEA/30 km LES. De asemenea, când vine vorba de retehnologizări, tot compania de stat Electrica se deteșează ca lider la investiții. Astfel, în 2015, compana a retehnologizat 824 de kilometri de linii electrice aeriene și 31 de km de linii subterane în zona Transilvania Nord. Comparativ, Enel a retehnologizat în Banat doar 89 de km de linii aeriene și zero km de linii subterane. În schimb, a retehnologizat 125 de km de linii subterane în zona Muntenia Sud, cea mai ridicată cifră.
Astfel, ANRE a remarcat că o mare parte a instalaţiilor în funcțiune au durata de exploatare îndelungată, preponderent mai mare de 35 de ani și recomandă operatorilor de rețea aplicarea unor programe corespunzătoare de retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor existente. De asemenea, recomandă intensificarea și eficientizarea activităților de mentenanță, pentru că și la acest capitol, datele arată că investițiile s-au efectuat, în foarte multe cazuri, sub program.