După ce în vară stâlpi masivi ai Transelectricii au fost îndoiţi ca beţele de chibrit în urma unei tornade, zăpada grea şi vânturile puternice au provocat, la finele săptămânii trecute, dezastru în ţară. Sute de stâlpi de tensiune au fost culcaţi la pământ sau chiar rupţi.
Fenomenele meteo extreme tot mai dese în ţara noastră, în ultimii ani, dau bătăi de cap companiilor de transport şi distribuţie a electricităţii. Provocările vremii se combină cu starea avansată de uzură a reţelei electrice, în lipsa investiţiilor, semnalată într-un raport foarte dur al Curţii de Conturi.
La finele săptămânii trecute, vremea neobişnuit de rea pentru această perioadă a scos din uz peste 250 de linii electrice din ţară, lăsând 497 de localităţi fără curent electric, potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei. Situaţia a fost mai gravă decât în această iarnă, fiindcă acum numărul consumatorilor rămaşi în întuneric a fost de peste două ori mai mare. Judeţele cu cele mai mari probleme au fost Vaslui, Bacău, Iași, Brăila, Vrancea și Galați, aflate în aria de operare a companiilor Electrica şi Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuţie). Doar în aria de acoperire a grupului de stat Electrica, peste 370 de stâlpi de tensiune au fost rupți în două zile. Pentru a remedia problemele, sute de echipe de intervenţie s-au deplasat în teren şi au lucrat inclusiv pe timp de noapte. Aşa cum imaginile de la faţa locului au arătat, în unele zone tehnicienii au fost nevoiţi să înoate la propriu în noroiul până la genunchi. De asemenea, acolo unde a fost nevoie, s-a apelat la sprijinul Armatei, pentru facilitarea accesului electricienilor.
Cădere în cascadă
„România liberă” a stat de vorbă cu un specialist în domeniu, pentru a afla cum a fost posibil totuşi acest dezastru. „A fost o combinaţie de fenomene meteo: zăpadă umedă cu greutate mai mare, plus rafale de vânt foarte mari, de peste 80 de kilometri la oră. În general, condiţiile care stau la baza proiectării unor stâlpi sunt mult mai mici şi sunt determinate de baze statistice privind viteza vântului şi densitatea stratului de chiciură. Dacă am ţine cont de fenomenele meteo extreme, ar fi nevoie de stâlpi supradimensionaţi şi cheltuieli economice nejustificate”, a spus acesta. Totuşi, cum fenomenele meteo extreme sunt tot mai dese şi la noi, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei are în lucru modificarea Normativului de proiectare a liniilor electrice cu tensiunea de 1.000 V.
În plus, mai există o explicaţie a numărului ridicat de stâlpi prăbuşiţi, şi anume căderea în cascadă. Astfel, atunci când un stâlp cade, pentru că firele rămân agăţate îl atrage şi pe cel de lângă el, până când întâlneşte un stâlp mai rezistent. „De obicei se rup stâlpii de susţinere şi ei se trag unul după altul până ajung la un stâlp de întindere”, a mai spus specialistul cu care am discutat. Pe o linie de medie sau joasă tensiune, distanţa între stâlpi este de 30-50 de metri, astfel că dacă are loc o avarie pe o lungime de 2 kilometri, cad foarte mulţi stâlpi.
Uzura şi-a spus cuvântul
Pe de altă parte, liniile afectate sunt, în marea lor parte, vechi, construite în anii ’70. În plus, lucrări de investiţii serioase în reţele nu s-au făcut în ultimii 10 ani, spun sursele noastre. „Nu am prea văzut lucrări de înlocuire sau verificare a stâlpilor, ci intervenţii punctuale, pentru crăpături sau găuri în stâlpi, care la un vânt mai puternic iarna pu-teau să cadă”, au explicat sursele. Potrivit acestora, nici lucrări de expertiză pe linii, pentru a determina starea acestora, nu prea s-au făcut. Pe de altă parte, nici legislaţia nu îi ajută pe operatorii de distribuţie prea mult, fiindcă pentru a interveni la stâlpi, au nevoie de acordul proprietarilor în vederea accesului la teren. În aceste condiţii, investiţiile s-au făcut mai mult pe staţiile electrice, în zona de comandă şi control, unde cheltuielile sunt într-adevăr mai ridicate, dar sunt promovate echipamentele din zona de provenienţă a distribuitorilor privaţi, Italia, Cehia sau Germania, mai spun sursele noastre. Ei dau şi exemplu: dacă la o linie nouă aeriană de 110 kV simplu circuit investiţia e de 100.000 euro/km, înlocuirea unui transformator de 110/20 kV e în jur de 700.000 euro.
Raport dur al Curţii de Conturi
Curtea de Conturi a semnalat, în urma unui audit la distribuitori, gradul scăzut de retehnologizare a liniilor electrice de distribuţie raportat la necesităţile existente. Din totalul de 320.346 km linii electrice utilizate de operatorii principali de distribuţie în anul 2014, deși erau necesare lucrări de retehnologizare la linii în lungime de 153.075 km (47,78% din total linii electrice, exclusiv branşamente), s-au efectuat retehnologizări pe linii electrice în lungime de numai 10.736 km, reprezentând 3,3% din lungimea totală a liniilor electrice şi 7% din lungimea liniilor ce necesitau lucrări de retehnologizare. De asemenea, numărul de posturi de transformare nou-realizate în perioada 2010-2014 de către operatorii principali de distribuţie a fost de 3.865 bucăţi, ceea ce reprezenta 5,60% din totalul posturilor de transformare existente la sfârşitul perioadei auditate.
