Partidele democrate ar putea primi de la comunisti cele opt voturi care le mai lipsesc pentru alegerea presedintelui, dupa cum a sugerat Vladimir Voronin, care nu mai vrea sa calce "pe aceleasi greble ca dupa alegerile anterioare". Noul presedinte va avea probleme importante de rezolvat, mai ales ca transnistrenii se gandesc inca la desprinderea de Republica Moldova si unirea cu Rusia, potrivit unui reportaj realizat de Europa Libera.
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat ca nu isi mai doreste alegeri anticipate si ca va face tot posibilul sa "nu mai calce pe aceleasi greble ca dupa alegerile anterioare", sugerand astfel ca Partidul Comunistilor ar putea acorda cele opt voturi necesare Aliantei pentru Integrare Europeana pentru alegerea sefului statului. Voronin a mai spus la postul de televiziune Moldova 1 ca deocamdata cele patru partide democratice nu l-au invitat oficial la negocieri pentru gasirea unor solutii pentru depasirea crizei politice.
Consilierul pe probleme de politica interna al presedintelui Voronin, Mark Tkaciuk, sustine, pe de alta parte, ca Partidul Comunistilor "nu va umbla cu jumatati de masura si isi doreste fie trecerea la putere, fie in opozitie". In schimb, comunistul Valeriu Turcanu, fost vicepresedinte al parlamentului de la Chisinau, a spus ca Partidul Comunistilor ar fi dispus sa acorde cele opt voturi doar daca comunistii vor obtine una dintre cele trei functii in stat: presedintele, premierul sau presedintele parlamentului. "Comunistii vor ramane doar cu dorintele de a detine una dintre cele trei functii in stat", a spus presedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat.
Partidele democrate au anuntat ca, cel mai probabil, maine vor anunta candidatii pentru functiile de premier si de presedinte si sef al parlamentului.
Ministrul roman de Externe, Cristian Diaconescu, spera ca dupa formarea guvernului moldovean sa fie finalizate acordurile bilaterale intre cele doua tari. Noul presedinte al Republicii Moldova va avea insa de gestionat, in afara problemelor care tin de relatiile cu vecinii, si chestiunea Transnistriei, care a fost lasata deoparte dupa ce negocierile internationale in aceasta chestiune s-au intrerupt anul trecut. Potrivit unui reportaj realizat de Gregory Feifer de la postul de radio Europa Libera, transnistrenii traiesc cu mai putin de 400 de ruble pe luna suma care nu le asigura un trai decent, si vad scaparea in unirea cu Rusia. In Transnistria era localizata cea mai mare parte a industriei Republicii Moldova, insa acum fabricile sunt inchise, lovite de sanctiunile impuse de Chisinau, care insista ca acest teritoriu este parte integranta a statului moldovean. In prezent, argumenteaza Feifer, numai ajutorul financiar rusesc mai revigoreaza o economie in colaps. Venitul mediu este de 150 de dolari pe luna. Intrebata cum ar putea fi imbunatatita viata transnistrenilor, Larissa Kilmichenka, o pensionara care vinde haine ieftine pentru a se putea intretine, nu vede decat o singura optiune: unirea cu Rusia.
Jurnalistul de la Europa Libera mentioneaza ca o astfel de varianta este insa greu de imaginat, avand in vedere ca cei doi aliati nu au o granita comuna si sunt despartiti de mai mult de 600 de kilometri de teritoriu ucrainean. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, transnistrenii au oprit demersurile secesioniste de teama ca Moldova s-ar uni cu Romania. Deputatul transnistrean Vladimir Pasyutin, supranumit si "regele mobilei" pentru afacerile pe care le are in acest domeniu, este de parere ca Moldova este un stat artificial caruia ar trebui sa i se permita sa se desprinda de Transnistria si da vina pe autoritatile moldovene pentru problemele transnistrenilor. Pe de alta parte, printre cei care au de pierdut din refuzul liderilor transnistreni de a relua dialogul cu Chisinau sunt si liderii partidelor de opozitie de la Tiraspol. Aleksandr Radchenko, liderul Partidului Social-Democrat, i-a marturisit jurnalistului de la Europa Libera ca, "orice v-ar spune cineva pe aici, Transnistria reprezinta prima linie a intereselor Rusiei in fata Vestului. De aceea, coflictul din Transnistria va ramane inghetat pentru mult timp de acum incolo".
»Situatia politica
Vladimir Voronin, care are deja doua mandate in fruntea Republicii Moldova, a esuat dupa alegerile din aprilie sa impuna un candidat din partea PC in functia de sef al statului, ceea ce a dus la organizarea alegerilor anticipate de pe 29 iulie. Daca partidele democrate nu reusesc sa stranga cele 61 de voturi necesare pentru alegerea presedintelui, criza politica din Moldova se va prelungi, deoarece constitutia statului de peste Prut nu permite organizarea altor alegeri anticipate decat cel mai devreme in 2010. Cea mai vehiculata varianta pentru functia de presedinte al Moldovei este Marian Lupu, fost sef al Parlamentului de peste Prut, care a parasit tabara comunistilor cu doua luni inainte de alegerile anticipate.
