PLDM (partidul premierului Vlad Filat) a obţinut 34,4% din voturile moldovenilor, PCRM (Voronin) 26%, PDM (Marian Lupu) 15,1%, PL (Ghimpu) 15,6%, indica exit poll-ul realizat de Publika TV&IRES.
Însă, pentru a putea forma o majoritate în Parlamentul de la Chişinău, partidele vor trebui să se coalizeze. Coaliţia cea mai evidentă – după rezultate exit poll-urilor – este cea dintre PDLM, partidul actualului premier moldovean şi PL, partidul preşedintelui republicii, Mihai Ghimpu, şi PDM – care împreună formează Alianţa pentru Integrare Europeană.
Astfel, opoziţia ar putea fi construită doar din partidul fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin, PCRM.
Însă, deşi socotelile par simple, ele nu sunt nici pe departe de a fi aşa, experţii atrăgând atenţia că abia acum se va da lupta pentru ocuparea postului de preşedinte, şi apoi a locurilor din guvern.
După eşecul legislativ din 5 aprilie 2009, cauzat de scrutinul câştigat oficial de comunişti, dar soldat cu aşa numita „Revoluţie Twitter” care le-a tras preşul de sub picior celor de la PCRM, moldovenii au părut să se îndrepte către Occident.
Drumul către Vest a fost însă îngreunat de incapacitatea politicienilor de la Chişinău de a alege un nou preşedinte, în locul interimarului Mihai Ghimpu.
Parlamentul a fost dizolvat în luna septembrie a acestui an, iar moldovenii au mers duminică din nou la urne, aşteptând reţeta politică pentru un nou preşedinte.
Circa 2,6 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne, pentru a-şi alege cei 101 deputaţi. În cursa electorală sunt înscrise 20 de partide şi 19 candidaţi independenţi.
Opţiunile sunt împărţite între coaliţia proeuropeană aflată la putere, formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră, şi Partidul Comuniştilor, care susţine legăturile cu Moscova.
Romanialibera.ro a luat pulsul scrutinului din Republica Moldova, direct de la cei implicaţi.
Este greu de stabilit un învigător clar al înfruntării politice. Dumitru Ciorici, directorul executiv al New Media Group, ce deţine portalul unimedia.md, spune că „societatea moldovenească, la fel ca şi politica, este polarizată în comunişti şi anti-comunişti.”
Cu toate acestea, crede Ciorici, moldovenii îşi doresc un viitor european. Numitorul comun este faptul că toată lumea îşi doreşte alegerea unui nou preşedinte, pentru depăşirea crizei politice care durează de mai bine de un an, spune Ciorici pentru romanialibera.ro.
Din punct de vedere politic, este puţin probabil ca puterea din Moldova să revină în mâinile comuniştilor: „chiar dacă PCRM va câştiga 40 – 40 şi ceva de mandate parlamentare din cele 101, părerea mea este că PCRM nu poate avea o majoritate parlamentară”, afirmă Dumitru Ciorici.
Opinia acestuia este împărtăşită şi de Radu Benea, editor la biroul din Moldova al postului de radio Europa Liberă: „dacă partidele din alianţa de guvernare reuşesc să obţină majoritatea pot impune preşedintele.” Totuşi, această variantă este puţin probabilă. Mai important este fapcul că, cel puţin formal, „toate partidele vor ca Moldova să iasă din criza politică şi vor exista negocieri pentru a se impune un preşedinte. Dacă nu vor reuşi să-l numească în termenul constituţional, Mihai Ghimpu va rămâne interimar iar criza va fi prelungită”, a explicat Radu Benea pentru romanialibera.ro.
Majoritatea în Parlamentul de la Chişinău ar permite comuniştilor să impună preşedintele şi să preia din nou frâiele ţării.
Unitatea democraţilor, dezbinată de perspectiva funcţiilor
Chiar dacă în lupta politică împotriva comuniştilor partidele democratice din Moldova s-au coalizat, formând dealtfel şi Guvernul, funcţiile cheie din stat, în frunte cu cea prezidenţială, vor da naştere unor lupte între anti-comunişti.
„Nu se ştie care va fi conjunctura după alegeri. Chiar şi în campania electorală au existat ‘ciupituri’, nu au lipsit acuzaţiile între aceste partide, dar mi se pare normal într-o campanie electorală.”, spune Corici. „Cine va fi mai ambiţios va putea contura noua formă a alianţei.”
Nu se vehiculează deocamdată nume pentru poziţia de preşedinte al Republicii, spun Radu Benea, editor la Europa Liberă Moldova. Acesta crede că negocierile vor fi intense. Chiar şi comuniştii pot avea un cuvânt de spus, fiind posibilă o largă alianţă parlamentară care să includă PCRM. Această variantă nu este însă susţinută de premierul Vlad Filat şi de preşedintele interimar Mihai Ghimpu.
Cum schimbă alegerile relaţiile externe ale Moldovei
Rezultatul alegerilor din Moldova influenţează explicit şi relaţiile acesteia cu Rusia, România şi Uniunea Europeană.
Proaspăt întoarsă din Republica Moldova, Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent spune pentru romanialibera.ro că „este suficient să ne reamintim că acuzaţiile la adresa României referitoare la aşa numite tendinţe expansioniste au constituit una din temele forte ale campaniei electorale ale Partidului Comunistilor. Tot regimul comunist este cel care, anul trecut, a introdus vizele de călătorie pentru cetăţenii români. Deci, „temperatura” relaţiilor dintre cele două state, în cazul unei eventuale victorii a comuniştilor, este predictibil joasă.”
„Pe de altă parte”, afirmă Ioana Avădani, „unele dintre partidele din coaliţia de guvernmânt şi-au anunţat deja opţiunea pro-europeană – şi, în acest context, România va putea juca un rol important în apropierea Moldovei de UE. Foarte importat de reţinut este că relaţiile dintre cele două state nu vor putea fi «suspendate» sau îngheţate – Bucureştiul va trebui să găsească o modalitate de a le ţine la nivel funcţional, oricât de complicat ar fi lucrul acesta.”
Deşi îşi doreşte un viitor European, Moldova nu poate întoarce spatele nici Rusiei, fiind nevoită să-şi păstreze în continuare echilibrul între Occident şi Orient.
Dacă partidele anti-comuniste vor reuşi să obţină majoritatea parlamentară, „problema este ca şi rezolvată”, spune editorul Europa Liberă. Acesta crede că un preşedinte impus de alianţă şi susţinut de o majoritate parlamentară să apropie Moldova de Uniunea Europeană: „reformele care până acum au fost mai mult formale, vor fi mai concrete şi mai rapide”, a declarat Radu Benea.
„Pragmatismul politic cere Republicii Moldova să facă acest exerciţiu de echilibru în politica sa externă, indiferent de cei care se vor afla la putere. De altfel, şi UE şi Rusia au înţeles importanţa acestui echilibru – de dragul stabilităţii în regiune, pe de o parte şi în beneficiul economic al ambelor părţi, pe de alta.”, afirmă Ioana Avădani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent.
În plus, „Uniunea Europeană a dat acces Moldovei la multe din programele sale – în esenţă, asta înseamnă acces la fondurile europene. Fondurile acestea nu se opresc la nivelul structurii de stat, ele „se preling”, se regăsesc în economie şi de ele beneficiază mediul de afaceri, indiferent de simpatiile politice de o parte sau de alta. Am încredere că acest pragmatism se va impune, chiar dacă nu imediat. România, Rusia şi UE sunt principalii parteneri economici ai Moldovei şi nimic din politica acestei ţări nu va putea să treacă cu vederea această realitate.”, completează directorul CJI.
Mai mult, „un «mers pe sârmă» reuşit garantează, de fapt, o dezvoltare a mediului de afaceri în Republica Moldova şi de acest lucru vor ţine seamă, sper, liderii politici de la Chişinău. Atitudinea mai degrabă rezervată a Moscovei în campania electorală ce a precedat aceste alegeri semnalează, de fapt, că şi Rusia acceptă aceste reguli ale jocului.”, spune Avădani.
Schimbarea este aşteptată şi de moldovenii din România
Moldovenii aflaţi în capitală au fost astăzi la Ambasada republicii pentru a-şi vota parlamentarii.
„Sperăm la o schimbare, la o colaborare mai bună între Moldova şi România. Fiind o ţară producătoare de vinuri şi de dulciuri, exportul contează foarte mult, deci Republica Moldova ar trebui să menţină colaborarea atât cu Rusia, cât şi cu Uniunea Europeană. N-ar trebui să deschidă o uşă şi să închidă o alta, ambele uşi ar trebui să rămână deschise.”, a declarat pentru romanialibera.ro, Vasile, cetăţean moldovean prezent la votul de la Ambasada din Bucureşti.
Problema Transnistriei
Indiferent de rezultatul alegerilor din această duminică, independenţa republicii separatiste Transnistria este imposibil de recunoscut oficial, crede Dumitru Corici.
„Sunt sceptic că un lider moldovean va accepta aşa ceva. Independenţa Transnistriei nu este o variantă, pentru că acel teritoriu este considerat pământ moldovenesc şi nimeni nu ar vrea să renunţe la el. Cu toţii vor reunificarea. Dar nu se întâmplă întotdeauna ceea ce doresc liderii”, concluzionează Dumitru Ciorici, director executiv al New Media Group din Republica Moldova.
