Aproximativ 40 de milioane de alegători din totalul de 82 de milioane de cetăţeni egipteni vor vota, începând cu 28 noiembrie, în cadrul primului scrutin legislativ de la înlăturarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak, în urma unei revolte populare, la 11 februarie, relatează AFP şi Mediafax.
Ei vor trebui să aleagă 498 de membri ai Adunării Poporului (Camera Deputaţilor), în timp ce alţi zece vor fi numiţi de comandantul armatei şi şeful statului de facto, mareşalul Hussein Tantawi.
O treime dintre mandatele Adunării Poporului vor fi atribuite prin scrutin uninominal cu două tururi, iar celelalte două treimi vor fi atribuite prin scrutin proporţional pe liste.
Egiptul este împărţit în 27 de guvernorate divizate în trei grupe, care vor vota succesiv, în două tururi.
La 28 noiembrie, scrutinul va debuta la Cairo şi Alexandria cu alegerea deputaţilor, urmând ca al doilea tur să aibă loc la 5 decembrie. La 14 decembrie, vor merge la urne locuitorii din Suez şi Asswan, iar la 3 ianuarie cei din Sinai şi regiunea Deltei Nilului.
Egiptenii care locuiesc în străinătate vor putea vota pentru prima dată în aceste alegeri, al căror rezultat final va fi cunoscut la 13 ianuarie.
Ciclul electoral va continua în perioada 29 ianuarie – 11 martie cu alegerea Shura (Camera superioară consultativă), a doua Cameră a Parlamentului egiptean.
Candidaţii Fraţilor Musulmani se prezintă pentru prima dată în Egipt sub sigla unui patid, Partidul Libertăţii şi Justiţiei.
Confreria, care participă la dialogul cu armata de la plecarea lui Mubarak, este forţa politică cel mai bine organizată din ţară şi apreciază că este în poziţie de forţă.
Creată în octombrie, în urma „revolţiei din 25 ianuarie”, El-Thaura al-Mustamira (Revoluţia continuă) regrupează mai multe partide mici din cadrul stângii marxiste.
Înfiinţată tot după înlăturarea lui Mubarak, El-Kotla el-Masreya (Blocul egiptean) reprezintă principala forţă a curentului liberal şi regrupează circa 15 partide, în special Egiptenii Liberi al lui Naguib Sawiris, un milionar copt aflat la conducerea Irascom, un imperiu al telecomunicaţiilor.
La jumătatea lui noiembrie, justiţia a autorizat candidaturile unor foşti membri ai Partidului Naţional Democrat (PND) dizolvat, în campanie prezentaţi ca independenţi sau sub diverse etichete politice.
O incertitudine subzistă totuşi în privinţa mandatului deputaţilor, care este de cinci în mod legal, această Adunare neputând fi decât de tranziţie, până la adoptarea unei noi Constituţii.
