Multi securisti bine conspirati si situati ai Romaniei de azi vor fi avut frisoane la auzul vestii ca Mircea Raceanu vine, pentru prima oara dupa 15 ani de exil, sa-si vada tara natala. S-au speriat degeaba: acest fost diplomat, ultim condamnat la moarte al regimului comunist, salvat de executie gratie interventiei presedintelui George Bush pe langa Ceausescu si degraba expediat in SUA de emanatul Iliescu, n-a venit in tara pentru a face ce n-a reusit CNSAS-ul. Scopul sau declarat a fost acela de a lansa o carte despre istoricul relatiilor romano-americane. Dar, intr-o tara unde adevarul despre comunism si securisti nu a fost inca spus, lumea a dorit sa aiba confirmarea a ceea ce Mircea Raceanu scrisese intr-o alta carte, aparuta in 2000. Asa au (re)aparut tainice conexiuni intre Securitate si nume precum Ioan Mircea Pascu, Gheorghe Tinca, Teodor Melescanu, Ghibernea, Bogdan Baltazar, Misu Negritoiu ori Traian Chebeleu.
Cand a venit ieri la sediul MAE pentru a-si lansa lucrarea intitulata „Cronologie comentata a relatiilor romano-americane”, Mircea Raceanu intentiona sa vorbeasca doar despre domeniul caruia i-a dedicat 45 de ani din viata. Din 1959, cand a fost trimis la Ambasada Romana din Washington, pana in 1989, cand a fost arestat si condamnat la moarte sub acuzatia de spionaj in favoarea SUA, s-a ocupat numai de relatiile romano-americane. Acelasi lucru l-a facut din 1990, ca profesor insa, in SUA.
Dupa ce si-a prezentat cartea, alaturi de Mark Taplin, insarcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucuresti, si de academicianul Florin Constantiniu, fostul diplomat a acceptat cu greutate sa vorbeasca despre ceea ce presa a numit „lista lui Raceanu” cu securisti acoperiti.
Prima sa precizare: nu este vorba despre lista sa, ci despre cea a Securitatii, pe care i-au prezentat-o anchetatorii in timpul interogatoriilor ce au urmat arestarii. I s-a cerut sa spuna despre care dintre cei de pe lista stie ca sunt ofiteri acoperiti. In opinia sa, Securitatea voia sa vada cati dintre ei cunoaste, suspectandu-l ca ii deconspirase pe cei in cauza americanilor. Banuind ca respectivii vor fi retrasi de la posturi, Raceanu sustine ca a indicat doar oameni pensionati sau decedati. Pe lista se aflau nume ca Ghibernea, Melescanu si Pascu, a confirmat Raceanu. Si altele. Oricum, la acea vreme, 95% din diplomati erau securisti acoperiti, afirma el.
Dupa parerea sa, reformarea MAE este „mai mult decat salutara”, deoarece „prezenta fostilor securisti in diplomatie a intarziat democratizarea Romaniei dupa 1989”.
In ceea ce-l priveste, spune ca a vrut sa revina in tara dupa 1990, dar nu a fost posibil, deoarece ramasese in vigoare condamnarea la inchisoare, ca si „eticheta de tradator”. Intrebat despre motivele arestarii si condamnarii, Raceanu a refuzat sa dea detalii: „Subiectul colaborarii mele cu partea americana nu-l discut cu nimeni”.
Reabilitat in 2000 si decorat in 2002 de Ion Iliescu cu Ordinul National pentru Merit, fostul diplomat sustine ca tot ce a facut a fost sa submineze din interior regimul comunist. Afirma ca nu intentioneaza sa dea pe nimeni in judecata pentru cele suferite, asa cum au procedat altii (aluzie la Pacepa?), considerand ca un asemenea gest ar fi „amoral si stupid”. „Eu nu am nevoie de reparatii. Istoria mi-a dat dreptate. N-am nimic pe constiinta. Pot spune ca in toti acesti ani am dormit linistit”.
