Plin de optimism, primarul general, Sorin Oprescu, anunţa în februarie 2010 că lucrările la autostrada suspendată ar urma să înceapă chiar în acel an, iar primele module să fie finalizate 12 luni mai târziu. De atunci au trecut doi ani, iar proiectul nici măcar nu are toate autorizaţiile. Despre finanţare încă nu se ştie nimic.
Unul dintre cele mai grandioase proiecte de infrastructură din Bucureşti, autostrada suspendată care ar urma să coste aproape un miliard de euro a rămas, după aproape patru ani, la stadiul de planşă frumos colorată. Cel puţin aşa se vede pe site-ul Primăriei Capitalei, unde a fost afişat planul viitoarei autostrăzi.
Vizitatorii nu au fost prea încântaţi de calitatea schiţelor, care au fost mult micşorate, şi din care nu se înţelege mai nimic. Spre deosebire de planurile futuriste prezentate la început, autostrada a căpătat acum un aspect de şosea obişnuită, cu trei benzi pe sens, şi o nouă denumire – „închidere inel median”.
Pe site-ul primăriei au fost afişate două tronsoane din viitoarea autostradă, cel din nord-estul Capitalei, între strada Gherghiţei şi Şoseaua Colentina şi Lacul Morii-Colentina. Din planurile edililor, aflăm că Parcul Crângaşi va fi reamenajat şi legat cu zona verde şi suprafaţa de apă a Lacului Morii, se va înfiinţa o nouă gară pentru trenurile de interes local şi o parcare subterană în zona cuprinsă între strada Gherghiţei şi Şoseaua Colentina. Viitoarea autostradă va prelua şi traficul de pe autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti.
Consilierii generali trebuie să aprobe PUZ-ul
Planul urbanistic zonal (PUZ) pentru viitoarea şosea va trebui să primească undă verde din partea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), însă acesta este dominat de majoritatea PDL, aşa că este destul de greu de crezut că proiectul va trece prea uşor.
Până acum, PUZ-ul nu a fost încă supus la vot. Tot CGMB va trebui să aprobe şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului, adică valoarea investiţiei, sursele, lungimea, lăţimea etc. pentru viitoarea şosea. Acest proiect încă nu a fost elaborat, iar sursele de finanţare nu au fost stabilite.
Cine finanţează lucrarea?
Primarul Oprescu anunţase, în urmă cu aproape un an, că e în tratative cu firme din China care ar fi interesate să investească în acest proiect care să se realizeze în parteneriat public-privat. După mai multe discuţii cu chinezii, edilii nu au mai declarat nimic concret legat de finanţare. Nici acum nu se ştie de unde se vor lua bani, dacă proiectul va fi aprobat de CGMB.
„În acest moment, nu a fost stabilită sursa de finanţare. Ţinând cont de faptul că acest proiect are o rată internă de rentabilitate economică de 12%, putem spune că poate fi finanţat atât din fonduri proprii ale municipalităţii (bugetul local), cât şi prin atragerea de fonduri europene sau prin credite de dezvoltare. În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, aceasta va fi cunoscută după aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti”, au declarat reprezentanţii municipalităţii.
Ce urmează
După elaborarea PUZ-ului, edilii spun că următorul pas este aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către CGMB şi stabilirea surselor de finanţare, după care va fi demarată procedura de atribuire. Dacă la început Oprescu a dat cu uşurinţă informaţii despre termenul de începere a lucrărilor, după patru ani, nu a mai făcut nicio estimare. Ce ce se ştie în acest moment este că lucrările ar trebui să se încheie după cinci ani, adică nici măcar în următorul mandat al viitorului primar general.
Cea mai recentă variantă
În urmă cu aproape un an, edilii au prezentat trei variante ale viitoarei autostrăzi, după care le-au îmbinat şi au ajuns la una singură cu o lungime de 13,5 km., care reprezintă închiderea inelului median al oraşului, pe porţiunea Colentina-Crângaşi. Viitoarea arteră de circulaţie nu va mai fi suspendată, cum anunţase Oprescu în campania electorală, ci la nivelul solului şi subterană, pe sub Parcul Herăstrău, cu 10 pasaje supra şi subterane.
Traseul noii şosele va începe de la intersecţia căii ferate Bucureşti-Constanţa cu şoseaua Colentina, merge paralel cu calea ferată până la intersecţia cu şoseaua Ştefăneşti şi şoseaua Andronache, apoi se intersectează cu autostrada Bucureşti-Ploieşti şi şoseaua Petricani, apoi cu şoseaua Pipera-Tunari.
Continuă spre strada Avionului, bulevardul Aerogării, dupa care va intră în subteran, spre Şoseaua Nordului, pe sub Parcul Herăstrău, după care iese la suprafaţă, înainte de intersecţia cu bd. Poligrafiei, continuă apoi spre calea Griviţei, intră pe bd. Constructorilor şi ajunge pe şoseaua Virtuţii la Piaţa Crângaşi.
