Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu, a inspectat, miercuri noapte, digul de la Chiscani, judetul Braila, consolidat de autoritatile locale, cu aproximativ 25 de mii de saci cu nisip, pentru a preintampina o deversare a Dunarii in apropierea municipiului Braila.
Digul de la Chiscani
se incapataneaza sa reziste
„Din ceea ce am constatat la fata locului, s-a reusit inchiderea infiltratiilor din dig”, a spus ministrul. Miercuri, la Chiscani era programata o crestere a debitelor cu 23 cm, dar, din cauza deversarilor controlate facute in amonte, cresterea a fost de doar 4 centimetri. „Am evitat cresterile care s-ar fi produs fara aceste brese. Din evaluarile pe care le-am facut in zona, nu avem o incinta adecvata pentru realizarea unei brese. Avem o rezerva de evitare a cresterii debitelor Dunarii in zona Braila-Galati-Tulcea, prin efectuarea unei brese in judetul Ialomita”, a declarat Sulfina Barbu. Digul de la Chiscani este unul dintre cele mai vulnerabile din judetul Braila, peste 100 de jandarmi, soldati si pompieri militari, ajutati de localnici, lucrand sase zile la dublarea lui, pentru evitarea unor inundatii produse prin revarsarea Dunarii. Barbu a solicitat autoritatilor locale sa continue lucrarile de consolidare la cel de-al doilea dig suplimentar. Rolul acestui nou dig, care are patru metri inaltime si 180 metri lungime, este de a proteja satul Varsatura si localitatile vecine, inclusiv municipiul Braila, apa urmand sa fie retinuta o perioada intr-o incinta ce se intinde pe 300 hectare.
Solutie de rezerva pentru deversare controlata
Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a declarat la Braila, joi dimineata, ca incinta Borcea de Jos din judetul Ialomita este solutia de rezerva pentru o noua deversare controlata a Dunarii, in cazul in care cresterea nivelului fluviului va impune o asemenea masura. Barbu a precizat ca este vizat compartimentul trei din incinta Borcea de Jos, care indeplineste criteriile impuse pentru o deversare controlata, aici putand fi preluate 250 milioane metri cubi de apa, ceea ce ar duce din nou la un regim stationar al Dunarii, cu tendinte de scadere.
In ceea ce priveste locatiile propuse de autoritatile locale pentru deversari controlate in judetul Braila, respectiv doua foste orezarii din Insula Mare a Brailei, situate in localitatea Gropeni, Sulfina Barbu a spus ca aceste incinte nu pot fi folosite, deoarece exista pericolul inundarii unor localitati din zona. Barbu a precizat ca starea de alerta din judetele riverane Dunarii se va mentine pana cand nivelul fluviului va scadea sub cotele de atentie si pericol, moment in care se va trece la repararea digurilor.
Pericol de inundatii
in zona digului
de la Prut
Zona kilometrului 8 a digului de la Prut, unde de trei saptamani se executa ample lucrari de consolidare cu militari MApN si echipe aduse de la Botosani, Iasi si Vaslui, a fost inspectata ieri de ministrul Mediului Sulfina Barbu. In zona exista riscul producerii unor inundatii si in urma cu patru zile au fost evacuate 109 persoane. Dupa ce a purtat o discutie cu membrii celulei de criza, anali-zand pe harta zonele in care exista riscul producerii unor revarsari ale apelor Dunarii si Prutului, ministrul Sulfina Barbu a vizitat strazile din valea orasului pe care au fost construite digurile in lungime totala de 7,9 de km, pentru apararea cartierelor Port, Moruzzi si Garii.
Punctul critic de la km 8
Ministrul Mediului s-a indreptat apoi spre zona indiguita „Bratesul de Jos”, unde, din cauza nivelului si debitelor crescute ale Prutului, exista riscul producerii unor inundatii, iar in urma cu patru zile au fost evacuate de aici 109 persoane si 240 de animale. Punctul critic este la kilometrul 8 al digului, unde au fost descoperite patru zone de eroziune, iar pentru consolidarea digului a fost necesara construirea unor indiguiri sub forma de potcoava pe taluzul „uscat” al digului, care apoi au fost inundate pentru echilibrarea presiunilor la care sunt supuse cele doua taluzuri ale digului. Aici lucreaza, de aproape trei saptamani, echipe de la Directiile de Gospodarie a Apelor din Botosani, Iasi si Vaslui, jandarmi, pompieri si o companie de la MApN. Sulfina Barbu s-a declarat multumita de lucrarile executate, pentru ca riscul producerii unor inundatii a fost indepartat: „Pot sa va spun ca si aici este o situatie care la un moment dat a fost foarte dificila, dar interventia autoritatilor este buna. Am fost exact pana in zona critica unde pe o portiune de aproximativ 500 de metri s-a consolidat tot digul”. Ministrul Mediului a apreciat si modul in care prefectul Mihai Capra a sprijinit echipele de la Apele Romane, mobilizand, pe langa militari si jandarmi, chiar si echipe de la societati comerciale din Galati: „Domnul prefect a sprijinit total autoritatile si ce pot sa va spun este ca m-a bucurat ca au intervenit si agentii economici din zona. Erau chiar 6 oameni de la un agent economic care participau la lucrarile de consolidare”.
Lunca Dunarii va fi renaturata
Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a declarat ieri la Galati ca dupa trecerea actualei crize a inundatiilor, autoritatile de mediu vor demara o analiza a tuturor posibilitatilor de renaturare a fostelor lacuri si balti din Lunca Dunarii. Sulfina Barbu a precizat ca ieri a discutat cu prefectul Galatiului, Mihai Capra, despre renaturarea zonei de pe malul dobrogean al Dunarii, dintre localitatile Garvan, I.C. Bratianu si rezervatia arheologica Dinogetia, precum si despre renaturarea zonei Lacului Brates, dintre Galati si Prut, din care in anii '70 a fost desecata o mare suprafata pentru a fi sacrificata de dragul „agriculturii intensive”: „Vom lua in calcul nu numai in zona respectiva, ci si in zona din jurul Lacului Brates o probabila renaturare, care a fost practic zona umeda. Am discutat deja cu domnul prefect de Galati, Mihai Capra, despre acest aspect, si-l analizam, ca si zona de pe bratul drept al Dunarii, de vizavi de Galati, dar acolo probabil posibilitatea in momentul de fata este doar de executare a unui polder, avand in vedere ca in zona respectiva pot fi afectate locuinte din mai multe localitati. Trebuie sa protejam casele oamenilor”, a declarat Sulfina Barbu
