Robert Neagoe, director juridic la Ministerul Economiei si Comertului, a dat „declaratii sincere” la Parchet, relatand cu lux de amanunte toate ordinele primite de la seful sau, ministrul Codrut Seres, care serveau intereselor grupului de „spioni” Stantchev-Benyatov. Si ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy, a avut un „Neagoe” al sau, al carui nume e pastrat secret. Daca Presedintia avizeaza cercetarea penala a ministrilor Seres si Nagy, ei pot fi arestati preventiv, cu motivatia eliminarii presiunilor asupra martorilor voluntari.
Martorii denuntatori
Cele mai dure probe impotriva ministrilor Seres si Nagy au fost furnizate de subalterni. De exemplu, directorul juridic Robert Neagoe (care este invinuit de tradare in acest dosar) a detaliat cum, la indicatiile lui Codrut Seres, a intocmit variante de proiecte de acte normative in asa fel incat sa respecte solicitarile lui Stantchev „de preluare a 8% din actiunile SN Petrom de catre grupul reprezentat de Liviu Luca”. Un alt subiect al declaratiilor l-ar fi reprezentat modul in care s-au schimbat peste noapte optiunile pentru privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA deoarece s-au schimbat prioritatile „spionilor” Stantchev-Benyatov. Mai exact, grupul italian ENEL Spa le-ar fi oferit un comision de intermediere/lobby mai mare decat firma pentru care cei doi au tras initial sforile prin MEC. De asemenea, tot Neagoe ar fi dat declaratii complete despre demersurile „retelei de spionaj” facute la ministrul Seres pentru preluarea de catre firma cehului Michal Susak Ð acuzat, in lipsa, de spionaj Ð a pachetului de actiuni detinut de Transgaz la Romexterra Bank. In acest caz, Neagoe a declarat ca Stantchev i-a solicitat lui Seres sa gaseasca „variante legale” de a determina CA al Transgaz sa vanda actiunile direct catre firma cehului Susak. „Ca urmare a acestei interventii, I.C. Seres i-a solicitat lui Robert Neagoe in regim de urgenta formule juridice care sa asigure protejarea de eventuale contestatii… prin care reprezentantul MEC in CA sa fie mandatat cu privire la vanzarea prin negocierea directa catre PPF Investments Ltd” controlata de catre Susak. Proiectul urma sa fie „disimulat prin introducerea unor imperative de genul ratiuni de ordin economic, respectiv justificarea unei eventuale nevoi actuale de lichiditati”, dupa cum se sustine in documentele Parchetului. Neagoe a mai oferit explicatii despre implicarea lui Stantchev in intermedierea privatizarii Complexului Energetic Turceni.
Tipuri de arme, la spioni
Anchetatorii au mai audiat un martor, functionar din apropierea lui Seres, care ar fi dat explicatii complete despre cum a primit Stantchev documente si informatii din cadrul industriei de Aparare, intre care si despre tipurile de arme produse in Romania.
Zsolt Nagy a avut si el parte de denuntatori, care au declarat procurorilor ca ministrul a sprijinit interesele grupului Stantchev la licitatia privind contractele de consultanta in vederea privatizarii societatilor „Radiocomunicatii”, „Posta Romana” sau a listarii pe Bursa a actiunilor „RomTelecom” detinute de statul roman. Potrivit declaratiilor, in cazul „Posta Romana”, spre exemplu, Nagy „a intarziat publicarea anuntului oficial privind consultantul financiar ce urma a fi desemnat castigator pentru a modifica, in baza informatiilor confidentiale primite, oferta depusa a CSFB, astfel incat grupul financiar sa-si adjudece respectiva licitatie”.
Autodenunturi involuntare
Codrut Seres si Zsolt Nagy sunt acuzati de faptul ca au sprijinit reteaua de spioni „Stantchev-Benyatov”, implicati in privatizarile strategice din Romania, punand astfel in pericol siguranta nationala.
Din documentele anchetatorilor rezulta ca unele dintre intalnirile oficialilor romani cu „spionii” se realizau in strainatate, in principal in Austria, pentru a se scapa de supravegherile serviciilor secrete romanesti, extrem de active in tara. Potrivit surselor noastre, probele existente deja la dosar ar putea determina arestarea preventiva a celor doi ministri, daca Parchetul va primi avizul de la Comisia Speciala a Presedintiei. Se pot invoca motive de genul „presiuni asupra martorilor voluntari”. Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale din acest dosar, majoritatea informatiilor-proba le-au oferit chiar cei doi ministri in timpul discutiilor (inregistrate de serviciile secrete) cu „sefii” Stantchev si Benyatov, din care ar rezulta implicarea lor in retea. Adica s-ar fi autodenuntat involuntar. Declaratii impotriva ministrilor Seres si Nagy a dat pana si seful retelei de spionaj Stamen Stantchev, care a sustinut ca se intalnea des cu ei. De asemenea, Stantchev ar fi sustinut in declaratii ca documentele gasite la domiciliul sau in timpul perchezitiei i-au fost inmanate de secretari de stat, de directori sau consilieri guvernamentali, cu stiinta ministrilor de resort, intre care i-a nominalizat pe Seres si Nagy.
