Reputatul antrenor emerit de fotbal iesean Mihai Barzan s-a stabilit la Vaslui in urma cu cativa ani, dupa moartea sotiei. Desi uneori are nostalgia Iasiului, in cele din urma a reusit sa se adapteze, fiind prietenul copiilor din cartierul Ana Ipatescu, pe care ii indruma in permanenta catre sport. Misu Barzan este cel care a descoperit si lansat fotbalisti de valoare ca Vasile Iordache, Danila, Romila, Campeanu, Florean, Burdujan, Paveliuc, Bucu, Naste, Dohot s.a. In apartamentul sau, situat – se putea altfel? – in apropierea Stadionului Municipal Vaslui, si-a amenajat un adevarat muzeu sportiv, din care nu lipsesc trofee cucerite de-a lungul vremii, fotografii, decupaje din ziare. Nea Misu are si o impresionanta arhiva, el fiind in stare sa spuna cu exactitate specificul antrenamentului si numele jucatorilor care au participat la acel antrenament, din orice zi cuprinsa intre anii '60 si '89, anul iesirii sale la pensie.
Dupa ce a fost impuscat in picior, a devenit golgeterul diviziei B
Mihai Barzan s-a nascut la Balcesti – Valcea, fiind consatean cu alti trei oameni de fotbal: Ion Craciunescu, Dumitru Dragomir si regretatul Ion Alexandrescu. Cand avea cinci ani, parintii sai au hotarat sa schimbe Oltenia pe Moldova. Tatal sau, care era foarte priceput la viticultura, dupa ce urmase cursurile unei scoli de profil la Dragasani, fusese solicitat de niste prieteni ieseni ai sai sa-si puna in aplicare cunostintele si in zona Moldovei. Asa a ajuns la Iasi. La 16 ani juca fotbal la echipa Vulturii, de la care a trecut la Acvila Iasi, cu care a ajuns in finala campionatului national de juniori. Dupa ce a jucat o perioada la Victoria CFR, care era echipa Directiei Regionale CFR Iasi, timp in care a facut si scoala de impiegati de miscare, s-a transferat la Locomotiva Iasi, care era echipa atelierelor Nicolina. In toamna lui 1944, in Ardeal, undeva pe langa Cluj, Misu Barzan a fost impuscat in picior, necesitand cinci saptamani de ingrijiri medicale la Spitalul Militar din Sibiu. La Locomotiva, timp de trei ani, a fost golgeterul diviziei B, facand pereche in atac cu Toni Dram, care era campion national la suta de metri. La acea echipa – al carei capitan era Misu Barzan – s-au format fotbalisti de valoare, ca Gica Constantin, care avea sa ajunga capitan de echipa la Steaua si echipa nationala, si Cornel Popa, care avea sa joace la Dinamo si sa fie capitan al primei reprezentative. Datorita golurilor pe care le marca, mai ales din lovituri libere, pe vremea aceea Mihai Barzan era supranumit, atat de spectatori, cat si de gazetarii sportivi, „Misu – picior de aur”.
Un polisportiv
Putini stiu ca Mihai Barzan a fost un polisportiv, el practicand nu doar fotbalul, ci si inotul – a fost campion de natatie la Iasi, tenisul de camp, tenisul de masa, patinajul si schiul. Tenis de camp a jucat, in compania lui Ilie Nastase, cand viitorul campion avea doar 12-13 ani. In prezent, „Misu – picior de aur” de altadata viseaza sa mai activeze in cadrul unei scoli de fotbal pentru copii si juniori, pentru ca este convins ca are puterea de a mai descoperi si slefui multe talente.
