Soluţiile casnice de încălzire cu gaze ar trebui să facă loc celor ce presupun folosirea energiei electrice, fiind recomandată inclusiv o încurajare a acestui transfer prin programe de tip „Rabla”, au apreciat ieri vorbitori la a doua ediţie a SEE Energy Forum, eveniment organizat de Medien Conferences.
Preţul gazului metan destinat consumului populaţiei ar putea creşte în următorii 6 ani de la nivelul actual de 135 de dolari pe mia de metri cubi până la 380-390 de dolari, iar în situaţia în care populaţia nu îl va putea plăti România va obţine o prelungire a acestui termen cu un an, a declarat ieri Nicolae Havrileţ, preşedinte Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei. Majorările vor avea loc treptat anul viitor, fiind vorba de o creştere de 10% a tarifului. Combinat cu măsuri de susţinere a consumatorilor vulnerabili – categorie ce urmează să fie definită legal, majorarea nu va fi simţită, cel puţin anul viitor. În condiţiile liberalizării preţului la gaze, Guvernul va suprataxa veniturile extraordinare, iar banii obţinuţi vor fi folosiţi la susţinerea categoriilor vulnerabile. O astfel de lege se află în lucru. Ca urmare a scumpirii gazelor ar fi recomandată orientarea populaţiei mai degrabă spre folosirea energiei electrice, a spus ieri şi Călin Radu Vilt, consilier ştiinţific în Consiliul Mondial al Energiei. Vorbitori oficiali la eveniment au opinat că până în 2018 România nu are şanse să extragă gaze din Marea Neagră ca urmare a dificultăţilor tehnice, a explicat Ioan Dan Gheorghiu, consilier al prim-ministrului.
Cât priveşte deschiderea procedurii de infringement împotriva României de către CE, Havrileţ a explicat că ne găsim în prima fază a acestei proceduri, care poate dura şi un an. El a adăugat că scrisoarea CE nu ţine cont de anumite elemente, cum ar fi faptul că urmează o perioadă de doi ani de „creştere etapizată” a preţului la gaze.
Investiţiile Transelectrica
In zona energiei electrice există problema concentrării industriei energetice în zona de sud a ţării, precum şi cea a transportului energiei electrice din zona Dobrogea către restul ţării. În plus, pe lângă capacităţile de producţie energetică, România trebuie să aibă capacităţi de stocare a acesteia. Au existat perioade, în special vara, când a fost refuzată primirea în sistem a energiei electrice produse de morile de vânt deoarece consumul era redus şi nu existau capacităţile de stocare. Gândit încă din 1950, moment la care însă nu exista tehnologia necesară, proiectul centralei cu pompaj de la Târniţa este absolut necesar, mai ales în condiţiile deschiderii Unităţii 3 de la Cernavodă, a spus Călin Radu Vilt. Transelectrica ar avea nevoie de investiţii cifrate la 1,5-2,5 miliarde euro, potrivit consilierului Ioan Dan Gheorghiu.
Evenimentul oganizat de Medien Conferences, parte a holdingului Medien ce include şi ziarul „România liberă”, a inclus şi o prezentare a conceptului de case independente energetic.
O astfel de casă construită experimental în incinta parcului Politehnica Bucureşti a reuşit să fie chiar producător net de energie, producţia obţinută solar sau geotermic fiind mai mare decât consumul acesteia.
