Curtea Constituţională a decis, miercuri, că superimunitatea aleşilor este neconstituţională.
Cei 9 judecători ai CCR au admis în UNANIMITATE sesizările de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Codului Penal de către parlamentari.
Aleşii noştri s-au grăbit să se apere de legea penală, eliminându-se din categoria funcţionarilor publici cu scopul de a scăpa de anchete penale şi de condamnarea la închisoare pentru fapte de corupţie.
Graba e motivată de faptul că la data de 1 februarie 2014 intră în vigoare noile Coduri Penale, care îi includ expres în categoria funcţionarilor publici (articolul 175) atât pe aleşi – parlamentari, primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, consilieri locali -, cât şi pe cei numiţi în funcţii, inclusiv pe miniştri.
Cu alte cuvinte, în noul Cod Penal se precizează expres că în categoria funcţionarilor publici intră şi cei care ocupă temporar o funcţie publică (aşa cum sunt aleşii, miniştrii, directorii regiilor, companiilor de stat etc) sau care nu primesc remuneraţie (salariu), ci indemnizaţie.
Sesizarea CCR a fost făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţi.
Secţiile reunite ale instanţei supreme, la care au participa 92 de judecători dintr-un total de 111, au decis că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, inclusiv în faţa legii penale, iar modificările Codului Penal prin care aleşii nu puteau fi anchetaţi pentru corupţie (conflict de interese, acte administrative emise nelegale etc) NU sunt constituţionale
De asemenea, o sesizare de neconstituţionalitate asemănătoare a fost făcută şi de PDL.
Prin modificările din „marţea neagră”, parlamentarii, primarii, şefii de consilii judeţene şi consilierii, ca şi miniştrii şi toţi cei care nu primeau remuneraţii (ci indemnizaţii) şi care ocupau funcţiile temporar ieşeau de sub incidenţa legilor anticorupţie prin excluderea lor din categoria funcţionarilor publici.
***
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, înainte de şedinţa în care s-au dezbătut sesizările privind modificările Codului Penal, că este „o temă grea”, deoarece sesizarea ÎCCJ este făcută de 92 de judecători iar membrii CCR vor trebui să fie cel puţin pe măsura aşteptărilor acestora.
***
ICCJ a sesizat CCR în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis Curţii Constituţionale că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.
Citeşte şi: REACŢIA Ambasadei SUA după modificarea Codului Penal: E un semnal descurajator pentru investitori
ICCJ a apreciat că se încalcă mai multe dispoziţii constituţionale, respectiv „egalitatea în drepturi”, „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări”.
Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 253 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.
Citeşte şi: Reacţia DNA la modificarea Codului Penal
În motivarea trimisă de ICCJ către Curtea Constituţională se atrage atenţia că România a semnat mai multe convenţii internaţionale împotriva corupţiei – Convenţia de la Strassbourg, din 1999, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, din 2003 – prin care statul şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia activă şi corupţia pasivă a membrilor adunărilor publice naţionale, respectiv a membrilor Parlamentului şi a consiliilor locale sau judeţene.
Citeşte şi: Preşedintele CSM: Modificările Codului Penal îi avantajează pe politicienii penali
Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă şi rezonabilă”, în condiţiile în care conduce la „excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.
Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, convocate de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.
Citeşte şi: Băsescu: USL continuă lovitura de stat. Voi trimite modificările Codului Penal înapoi la Parlament
Extrem de grav este şi faptul că parlamentarii s-au grăbit să se scoată din Codul Penal pe ei înşişi şi pe baronii locali din teritoriu, deoarece de la 1 februarie ar fi intrat în vigoare noile coduri penale, în care aleşii locali sau naţionali sunt încadraţi expres în categoria funcţionarilor publici, care pot fi cercetaţi penal de procurori şi condamnaţi la închisoare de instanţe.
Articolul 175 din noul Cod Penal spune clar că funcţionarul public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanet sau temporar (aleşii pe 4 ani, de exemplu), cu sau fără o remuneraţie (salariu, indemnizaţie), exercită atribuţii şi responsabilităţi (…), exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; exercită singure sau împreună cu alte persoane (…) atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate (…). De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu DE INTERES PUBLIC pentru care a fost investită de autorităţile publice (…).
Citeşte şi: Reacţii dure împotriva schimbării Codului Penal
Pe de altă parte, Curtea a luat în discuţie, tot miercuri, şi cele două sesizări privind modificările la Codul Penal depuse de Partidul Democrat Liberal, tot în 12 decembrie.
Una dintre sesizările PDL vizează definirea funcţionarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima se referă la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul penal, prin care, susţine Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.
Citeşte şi: Băsescu: ”Marţea neagră”, motiv serios de dizolvare a Parlamentului
Blaga a mai spus că PDL contestă şi faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti. Preşedintele democrat-liberalilor a criticat şi faptul că şedinţa Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopţii şi că reprezentanţii PDL nu au fost anunţaţi.
El a mai spus că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândeşte „să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-şi scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiţie”.
Citeşte şi: Prima reacţie a lui Ponta după Marţea Neagră: Singura greşeală a fost cea a Ambasadei SUA
Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.
Citeşte şi: Tiberiu Niţu: Parchetul nu a fost consultat la modificarea Codului Penal
Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum DNA sau ANI.
Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
Citeşte şi: Protest faţă de modificarea Codului Penal, la Guvern
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.
Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
