Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor s-a comportat ca un stat în stat, fapt care a creat multe nedreptăţi în ceea ce priveşte despăgubirea foştilor proprietari. Aceste concluzii se desprind din rezultatele auditului care a avut loc recent la această instituţie.
Guvernul a decis să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. În acelaşi timp, premierul Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate cu ocazia auditului care a avut loc la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Controlul a scos la iveală faptul că această instituţie a funcţionat până acum ca un veritabil „stat în stat”, iar soluţionarea cazurilor de retrocedare nu s-a făcut după reguli stricte, aplicate pentru toţi solicitanţii la fel, ci mai degrabă aleatoriu.
Preşedintele ANRP, Dorina Danielescu, a declarat că în urma verificărilor s-a constatat că în cazul a circa 80% din cererile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.
Situaţiile excepţionale care făceau regula
Iată câteva dintre problemele întâlnite la ANRP. Mari nereguli au fost constatate chiar în ceea ce priveşte ordinea de selectare a dosarelor de retrocedare. Astfel, un mare număr de cereri de restituire au fost soluţionate cu prioritate, fără ca la dosare să fie ataşate şi documentele care să dovedească „situaţia excepţională” în care se află solicitantul, sau au fost ataşate documente diverse de la adeverinţe emise de medicul de familie până la rapoarte medicale (fără a exista un regulament în acest sens).
De asemenea, raportul de audit a mai scos la iveală faptul că a existat un tratament inechitabil şi în ceea ce priveşte plata despăgubirilor pentru foştii proprietari. Astfel, plata nu s-a făcut cronologic, în ordinea emiterii titlurilor de plată, fiind identificate cazuri în care banii s-au dat în aceeaşi zi în care a fost emis titlul şi cazuri în care banii s-au plătit după doi ani de la emiterea actelor.
Probleme au fost şi în ceea ce priveşte persoanele care au încasat despăgubirile datorate foştilor proprietari. Astfel, au existat terţe persoane, împuternicite, care nu ar fi avut dreptul să încaseze banii.
În ceea ce priveşte numărul solicitărilor rezolvate între 2006 şi 2011, situaţia arată astfel: au fost soluţionate 12.600 dosare, 16.900 sunt în lucru iar 21.000 au rămas încă neatinse.
Având în vedere multitudinea problemelor constatate şi faptul că, potrivit unor estimări, valoarea restituirilor făcute până acum (acţiuni, bani sau în natură) se ridică la peste 3 miliarde de euro, pot fi ridicate câteva întrebări legitime: în primul rând, câte dintre despăgubirile acordate nu au fost corecte? Apoi, având în vedere scandalurile de corupţie în care a fost implicată instituţia, câte dintre dosare au fost rezolvate în baza unor comisioane substanţiale plătite funcţionarilor şi câţi oameni de bună-credinţă aşteaptă şi acum o soluţie din partea statului pentru proprietăţile ce le-au fost confiscate de comunişti.
Scandaluri răsunătoare la vârful ANRP
Instituţia care trebuia să rezolve problema despăgubirii foştilor proprietari a dat naştere unor mari controverse. Primele semne de întrebare au fost ridicate de persoanele desemnate să conducă ANRP.
Astfel, în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu instituţia a fost condusă de Ingrid Zaaraour despre care s-a spus că ar fi protejata fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu. Sub semnătura sibiencei-libaneze a fost retrocedat Muzeul Brukenthal şi castelul Bran. Trebuie precizat că Ingrid Zaaraour s-a ocupat, anterior numirii la ANRP de mai multe dosare de retrocedare, în calitate de avocat al unor case de avocatură cu activitate controversată. În urma unei inspecţii făcute de Curtea de Conturi la ANRP, s-a constatat că în 2008, în mandatul lui Ingrid Zaaraour, au fost făcute evaluări după bunul plac şi s-au emis titluri de despăgubire în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate sau a calităţii de moştenitor a fostului proprietar care au adus prejudicii de milioane de euro statului. Raportul Curţii de Conturi a stabilit că, în urma evaluărilor neconforme s-au efectuat plăţi în valoare totală de 1.453.300 lei, iar în urma acordării de despăgubiri unor persoane care nu deţineau acte prin care să ateste că au fost proprietari, prejudiciile au ajuns la peste 9 milioane de lei. Ingrid Zaaraour a câştigat în 2008 aproape 400.000 lei în calitate de şefă a ANRP şi de membră în CA al Fondului Proprietatea.
Următorul preşedinte al ANRP a fost Ancuţa Opre care înainte fusese subalterna Mihaelei Geoană la Fundaţia Crucea Roşie, iar apoi consiliera personală a lui Mircea Geoană. Din 2009 încoace, Opre e membru supleant al Consiliului Director al Agenţiei Naţionale de Integritate. Ciudat e Ancuţa Opre încalcă tocmai regulile a căror respectare ANI e pusă să le vegheze. Astfel, din declaraţiile de avere lipseşte cu desăvârşire orice referire la leafa consistentă din perioada cât a fost preşedinta ANRP.
În perioada 2009- 2011 ANRP a fost condusă de Crinuţa Dumitrean, fostă „Miss Bistriţa”. Oficial, aceasta a părăsit ANRP onorabil, dându-şi demisia în octombrie 2011. Ea a fost înlocuită de Dorina Danielescu, care a fost între anii 2004 şi 2009 la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Ploieşti. Numirea unui procuror în locul domnişoarei Crinuţa Dumitrean a reprezentat la acel moment un indiciu că restituirea proprietăţilor scăpase de sub control şi trebuia să vină cineva să facă curăţenie. La două săptămâni după demisie, Crinuţa Dumitrean a intrat în vizorul DNA în calitate de făptuitor, în dosarul în care unul din vicepreşedinţii ANRP, Cătălin Baciu, fusese arestat pentru luare de mită cu doar o lună înainte.
Proprietăţi restituite pe şpagă
În august 2011, vicepreşedintele ANRP Remus Virgil Baciu a fost arestat pentru trafic de influenţă, fiindcă ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate.
Baciu mai fusese trimis în
judecată în 2007, alături de alte trei persoane, într-un dosar legat de achiziţia de către
Ministerul Sănătăţii de sterilete la preţuri de 30 de ori mai mari decât cele din import în 2001-2003, pe vremea când era consilier al ministrului Sănătăţii.
În ANRP s-a constituit o reţea de criminalitate
Avocatul Iulian Lepa, expert în restituiri şi totodată acţionar la FP, declara în urmă cu câteva luni pentru Ziarul Financiar că în interiorul ANRP s-a format o reţea de funcţionari corupţi care cumpără dosare de despăgubiri la preţuri de chilipir: „Clienţii mei mi-au spus de nenumăratele nereguli care au loc la ANRP. Înclin să cred că toţi cei de acolo sunt corupţi şi că s-a format o adevarată reţea: cei care cumpără dosare de despăgubire au legături strânse cu funcţionari din cadrul ANRP care îi ajută pe cumpăratori să intre în faţă cu dosarele. Mai mult, după ce aceste dosare sunt cumpărate la preţuri de nimic de la proprietarii de bună-credinţă, are loc o nouă evaluare, de obicei peste preţul pieţei, având în vedere că comisionul plătit către funcţionarii ANRP este o cotă procentuală din valoarea dosarului”.
Avocatul Gheorghe Piperea estima în 2011 că doar 3.000 dintre cei peste 10.000 de acţionari privati ai Fondului Proprietatea sunt în realitate foşti proprietari veritabili, ceilalţi fiind intermediari şi speculatori intraţi în acţionariat prin achiziţii de dosare şi fonduri de investiţii.
Piperea estima că ponderea speculatorilor în capitalul FP este de circa 95%, cei 3000 de foşti proprietari deţinând în realitate doar firimiturile.
