Procurorii costanteni au inceput audierile in cazul a patru persoane, acuzate ca au obtinut, cu ajutorul unor acte falsificate, un imprumut bancar in valoare de 300 de milioane de lei vechi. Acesta este numai unul din cele peste 200 de cazuri de credite obtinute cu documente fara nici o valoare. Prejudiciul estimat este de ordinul sutelor de miliarde de lei vechi. Grupul care a actionat in cel mai recent caz actioneaza pe piata de peste patru ani.
Grupul a actionat ultima data la sucursala constanteana a bancii Romextera. Politistii constanteni spun ca Eugen Banu, in calitate de angajat al unei firme, a fost prins in flagrant in timp ce solicita un credit de nevoi personale, in valoare de 30 de mii de lei noi, cu ajutorul unei adeverinte false de la Romexterra Bank. Functionarii au sesizat insa la timp ca cele doua state de plata prezentate si o adeverinta de la Inspectoratul Teritorial de Munca sunt contrafacute, unicul act valid din dosar fiind buletinul, care atesta ca solicitantul s-a nascut in Medgidia, dar locuieste in Cuza Voda. Politistii l-au capturat chiar in momentul in care se pregatea sa ridice banii, dupa un filaj prelungit al zonei.
„De sase” cu arma
Itele povestii nu se opresc aici. Din verificarile efectuate s-a stabilit ca barbatul era asteptat de Cosmin Valcu, de 20 de ani, din Constanta, intr-un autoturism parcat in apropierea bancii. Desi acesta parea un sofer absolut nevinovat, lucrurile nu stateau tocmai asa si ar fi putut capata o intorsatura tragica. Tanarul avea asupra sa un pistol marca Knall, cu calibrul de 9 mm. Acesta era pregatit pentru a fi folosit, fiind incarcat cu doua cartuse. Vigilenta politistilor a facut ca acesta sa nu mai poata avea timp sa-si foloseasca arma de foc. Eugen Banu este cercetat in prezent in stare de libertate, iar Cosmin Valcu a fost retinut pe baza de ordonanta pentru 24 de ore, pentru ca avea o arma de foc, fara sa posede permis. In plus, pistolul era neinmatriculat si are o provenienta necunoscuta. De asemenea, cei doi vor fi pusi sub invinuire pentru fals, uz de fals si inselaciune.
„Cosa nostra” dobrogeana
Cazul prezentat are implicatii mai adanci. Acesta va fi conexat cu dosarul a doua persoane care au fost arestate la inceputul lunii august a acestui an, deoarece exista indicii ca aceste patru persoane actionau impreuna. Persoanele la care s-a facut referire sunt Amalia Opritescu si Vasile Condurache, invinuiti de savarsirea a numeroase fapte de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals material in inscrisuri oficiale si complicitate. Potrivit procurorilor, in baza unei intelegeri prealabile, acestia foloseau acte falsificate, pentru a obtine credite in bani de la diferite banci comerciale sau produse de folosinta indelungata de la magazinele care ofera credite la sediul lor. Procurorii spun ca cei doi au racolat un numar de 96 de persoane, carora le-au contrafacut adeverinte de venit pentru a putea lua credite de la S.C. Credisson International S.R.L. Bucuresti. In baza inscrisurilor falsificate au obtinut in perioada iunie-iulie 2005 suma de sase miliarde de lei, bani pe care i-au folosit in folosul personal si al celor cu care au colaborat.
Studiu de caz
Cei doi au cumparat, in perioada 25 august-2 septembrie 2005, cu file CEC pentru care nu existau disponibil in cont, cereale in valoare de 3,55 de miliarde lei, de la Societatea Agricola Ghimbasana din judetul Brasov. In perioada 10-16 august 2005, inculpatii, impreuna cu inculpatul Florin Tulbure au incheiat un alt contract de achizitie de cereale cu S.C. Expur S.A. Urziceni, valoarea tranzactiei fiind de peste 1,3 miliarde lei, nedisponibili in cont. Banii obtinuti din vanzarea cerealelor au fost folositi de catre cei trei in interes personal, fara a fi inregistrati in actele firmei. La fel s-a procedat si cu S.C. Marketing Expert S.R.L. Balotesti, de unde au cumparat conserve de legume si fructe, marfa fiind revanduta unor societati din intreaga tara. In cursul anului 2006, Amalia Opritescu si Vasile Condurache au folosit in mod repetat instrumente oficiale false, respectiv stampile ale Inspectoratului Teritorial de Munca si ale unor unitati bancare cu ajutorul carora au contrafacut documente. Racoland diferite persoane, au obtinut cu ajutorul acestora credite pentru nevoi personale de la mai toate bancile din Constanta. Pentru a putea proba activitatea, politistii au recurs inclusiv la interceptari telefonice. La locuinta Amaliei Opritescu s-au, descoperit in urma perchezitiei, mai multe instrumente folosite la falsificare: calculator, scanner, imprimanta, mai multe stampile si numeroase acte falsificate deja.