MAE a precizat, vineri, pentru Mediafax, că a luat notă de declaraţiile preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu privire la dezvoltarea de către NATO a capacitaţii de apărare antirachetă, ministerul exprimându-şi speranţa că partea rusă va da dovadă de responsabilitate.
„MAE român îşi exprimă speranţa că partea rusă va da, în continuare, dovadă de responsabilitate şi va răspunde favorabil disponibilităţii NATO de a dezvolta un parteneriat strategic între Alianţă şi Federaţia Rusă”, a precizat ministerul.
MAE a reamintit că România, ca stat membru NATO, acţionează în solidaritate cu aliaţii săi, iar poziţia aliată privind declaraţia preşedintelui rus Medvedev a fost formulată recent de către Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.
Ministerul de Externe subliniază totodată că deciziile Summit-ului NATO de la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă reprezintă cea mai bună bază politică pentru dezvoltarea conlucrării în domeniu.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ameninţat miercuri că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.
„Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va instala în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne care vor garanta distrugerea instalaţiilor europene antirachetă montate de Statele Unite. Una din aceste măsuri va fi instalarea unui sistem de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad”, a declarat Medvedev.
Preşedintele rus a atras atenţia că, în caz de nevoie, forţele armate vor primi ordinul de a lua măsuri pentru „distrugerea mijloacelor de detecţie şi control din cadrul scutului antirachetă” al NATO. Sistemele Iskander dispun de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 280 şi 500 de kilometri, în funcţie de versiune.
Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.
Medvedev a reiterat miercuri propunerea de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, o iniţiativă respinsă de NATO în 2010. „În cazul evoluţiei nefavorabile a acestei situaţii, Rusia îşi rezervă dreptul de a renunţa la orice acord în domeniul dezarmării”, a insistat Medvedev. „Circumstanţele actuale pot justifica ieşirea Rusiei din Tratatul START”, acordul de dezarmare semnat cu Statele Unite în aprilie 2010, a spus el. Medvedev a făcut aceste declaraţii în perspectiva alegerilor legislative din Rusia.
Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, consideră „foarte dezolante” ameninţările preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, referitoare la proiectul antirachetă, informează AFP.
„Sugestia că instalarea unor sisteme de rachetă în regiunile apropiate de graniţele NATO ar fi un răspuns adecvat la scutul antirachetă este foarte dezolantă”, a declarat Rasmussen, subliniind că Alianţa nu vizează Rusia.
„Desfăşurarea unor sisteme de acest fel ar fi o revenire lao epocă trecută şi nu ar corespunde cu relaţiile strategice pe care NATO şi Rusia au decis să le iniţieze şi cu spiritul dialogului existent acum, inclusiv în domeniul antirachetă”, a adăugat Rasmussen.
Rasmussen a salutat totuşi „voinţa preşedintelui Medvedev de a nu bloca dialogul cu NATO şi Statele Unite”.
NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul. România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri pentru participarea la acest sistem.
