Liviu Luca, recent arestat împreună cu Sorin Ovidiu Vîntu, pentru delapidare şi spălare de bani, va putea reprezenta în continuare România la Comitetul Economic şi Social European (CESE), un organ consultativ al UE. Guvernul a încercat să-l înlocuiască pe Luca din funcţia de membru CESE, însă fără succes, după ce s-a lovit de refuzul CNSLR-Frăţia de a desemna o altă persoană în locul lui.
Sorin Stan, vicepreşedinte CNSLR-Frăţia, a declarat că nu va propune pe altcineva până când nu se va clarifica situaţia lui Liviu Luca, prim-vicepreşedinte al confederaţiei. „CNSLR nu este obligat să-l înlocuiască pe Luca. Calitatea de membru a CESE se poate pierde pe trei căi: prin demisie, revocare dacă absentează de la mai multe şedinţe sau deces”, susţine şi Sorin Dandea, reprezentantul Cartel Alfa la CESE. Conducerea acestui organism ar putea decide revocarea lui Luca dacă acesta va absenta nemotivat de la şedinţele de plen, având în vedere că acum se află în arest.
Liviu Luca a fost numit la CESE în acest an, iar preluarea oficială a mandatului a avut loc luna trecută. „Trebuie să vedem cine poartă răspunderea morală pentru trimiterea lui Luca la CESE: organizaţia care l-a propus, CNSLR – Frăţia; CES, care a dat un aviz consultativ, sau Guvernul care a luat decizia de a-l trimite acolo, cunoscând problemele pe care acesta le avea”, a declarat Sorin Ioniţă, membru CESE.
Colegii din mişcarea sindicală se gândesc deja că Liviu Luca va face deservicii de imagine sindicatelor, mai ales la nivel naţional. „Ce se întâmplă acum cu Luca va şubrezi imaginea mişcării sindicale, deşi arestarea lui are legătură cu activitatea economică a FSLI Petrom şi nu cu cea sindicală. Nu e un caz singular, dacă ne gândim ce s-a întâmplat şi cu Marius Petcu”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Arestarea lui Luca nu este o surpriză, consideră membrul CESE Minel Ivaşcu, care e de părere că la nivel european Luca nu era aşa de cunoscut pentru că fusese recent numit la CESE.
Liviu Luca şi Sorin Ovidiu Vîntu, şi el arestat, sunt consideraţi de procurori principalii artizani ai prăbuşirii Petromservice, iar prejudiciul cauzat de operaţiunile financiare pe care aceştia le-au supervizat s-a întins pe două direcţii: 98 milioane euro în dauna statului şi aproape 84 milioane euro în dauna socie-
tăţii.
