In circulatia literaturilor tarilor mici, nu limba in care au fost scrise are de spus cuvantul decisiv, a sustinut scriitoarea si traducatoarea Nora Iuga, in deschiderea Festivalului International „Zile si nopti de literatura” de la Neptun, Mangalia & Constanta. Organizat de Uniunea Scriitorilor din Romania si avand ca tema „Sansa literaturilor mici”, Festivalul a debutat sambata, la Mangalia, urmand sa se incheie in aceasta seara cu decernarea celor trei premii in valoare de 16.000 de euro.
Nora Iuga, o buna cunoscatoare a vietii culturale si a pietei de carte din Germania, este de parere ca soarta unei carti scrise in Est si ajunse in Occident tine intr-o mai mica masura de limba in care a fost scrisa si intr-o mai mare masura de diverse „politici” culturale. „In cazul Germaniei, unde frecventa traducerilor si a aparitiilor editoriale privind literaturile est- si central-europene imi este bine cunoscuta, asist la o inegalitate de sanse in promovarea unor literaturi cu handicapuri si atuuri apropiate. Alt statut au cartile poloneze, rusesti, unguresti si altul cele romanesti sau bulgare. Aici actioneaza alte criterii”, spune Nora Iuga.
Scriitoarea povesteste cazul unui poet roman care, impreuna cu traducatorul sau in germana, reusise sa obtina punctajul maxim in cadrul jurizarii pentru Premiul Orasului Berlin, una dintre cele mai importante distinctii care se dau pentru poezie in spatiul european, in valoare de 20.000 de euro. Numai ca premiul il va lua al doilea clasat, un poet ungur. „Motivul? Cartea lui aparuse la Suhkamp, iar cea a romanului la o editura mai obscura. Juriul a fost somat sa cedeze unei presiuni financiare, pentru ca altfel banca ar fi retras banii acordati pentru premiu”, explica Nora Iuga. Concluzia ei este ca „trecem ca niste fantome prin orasele Occidentului”, chiar daca nu de putine ori s-a intamplat ca scriitori romani sa participe la manifestari literare importante in Occident sau sa aiba carti aparute in afara.
Miracol si catastrofa
Andrei Codrescu, scriitor american de origine romana, caruia in aceasta seara i se va decerna Marele Premiul Ovidius, in valoare de 10.000 de euro, considera ca, dimpotriva, pentru el si pentru cariera sa a contat foarte mult faptul ca este un marginal: „Un evreu periferic societatii romanesti, un roman ajuns in America”. „Norocul de a ma fi nascut la Sibiu mi-a asigurat o marginalitate aproape perfecta. Singura mai buna ar fi fost sa fiu bufnita”, a incheiat, glumind, Codrescu. Scriitorul, nascut in 1946, a plecat din Romania in 1966, stabilindu-se in America si devenind cetatean american din 1981. A publicat de atunci cinci volume de poezie, sase romane si alte cateva volume de eseuri, devenind unul dintre cei mai apreciati scriitori americani. Ieri a lansat, la Targul de Carte de la Constanta, romanul „Wakefield”, cel mai recent tradus in limba romana si aparut la Polirom. Tot ieri, Codrescu a sustinut, in cadrul Conferintelor Microsoft, conferinta cu titlul „Miracol si catastrofa”, spunand ca in America traieste intr-o tara „unde nu se intampla nici miracole, nici catastrofe. In Romania, sunt si miracole, si catastrofe, numai ca oamenii nu si le doresc”, a explicat el alegerea titlului.
In timpul seriei de discutii de sambata, criticul si istoricul Ion Pop a spus ca traducerile din literatura romana trebuie sa fie precedate de cercetari ale spatiului in care ajung cartile traduse, subliniind importanta marketingului cultural. Criticul si teoreticianul Marin Mincu si-a manifestat indoielile privind selectia titlurilor a caror traducere este subventionata, in timp ce Dan Shafran, scriitor roman care traieste in Suedia, a venit cu date concrete privind prezenta cartii romanesti pe piata suedeza, o piata inflexibila fata de alte literaturi decat cea britanica. Conform datelor prezentate de Dan Shafran, intre 1950 si 1969, opt carti au fost traduse din romana in suedeza si 13 din suedeza in romana; intre 1970 si 1989, 46 de titluri au fost traduse din romana in suedeza, 25 din suedeza in romana, pentru ca situatia sa se schimbe radical dupa revolutie: pana in prezent, 38 de titluri au fost traduse in suedeza, in timp ce in limba romana – 95 de carti suedeze. In anul 2004, doar doua carti au fost traduse din limba romana in suedeza: „Orbitor. Aripa stanga” de Mircea Cartarescu si o antologie cu poemele romanesti ale lui Paul Celan.
Festivalul, la care au participat in jur de 120 de scriitori romani si straini, se incheie in aceasta seara, la Mangalia.
