Cat timp sediul a fost la adresa de pe Mihai Eminescu, nu i-am calcat pragul, desi tentatia nu m-a ocolit: recunosc ca nu stiu mai nimic despre bucataria evreiasca, iar despre cea israeliana (a evreilor care traiesc in statul Israel), nu stiu chiar nimic: proximitatea geografica facea papilele sa viseze la ceva inrudit cu bucataria araba, cu frigarui, miel, falafel; dincolo de animozitatile dintre ei, contaminarile cultural-gastronomice presupun ca sunt inevitabile, cand vine vorba de vecinatati. si, sincer, dupa ce am trecut pragul restaurantului, mutat pe strada Radu Voda din zona Unirii, asteptarile mi-au fost partial confirmate, in special pe segmentul aperitivelor: am descoperit humus, falafel, salata fatus. Dar inainte sa trec la mancare, se cuvine sa fac o scurta descrire a locului. La intrare, te intampina o terasa spatioasa, cu fotolii maronii de plastic impletit, facand un contrast foarte placut cu umbrelele verzi.
In interior frapeaza culorile calde de pe pereti si elegantele scaune de piele fara spatar; per ansamblu, arata a restaurant bun, amenajat in stilul internationalizat al minimalismului, cu elemente discrete de culoare locala. Targetul localului e corporatist, restaurantul avand si un meniu al zilei la 25 de lei, compus din ciorba, fel principal si desert. Acesta din urma nu e evreiesc, ci mai degraba romanesc – de altfel, majoritatea preparatelor din meniu sunt traditional romanesti, si nu evreiesti, asa cum te-ai astepta. Preturile sunt mari – supele internationale sunt 12 lei (cea de ceapa cu crutoane si parmezan, crema de ciuperci, orientala de vita) sau 8 lei cele romanesti (rosii, si pui). La felul principal, preparatele de pui costa intre 20 si 25 lei, cele de vita intre 30 – 52 lei (acesta din urma fiind din vita neozeelandeza) pastele 24 lei (raviolli spanac sau dovleac), iar pestele intre 25 si 32 lei.
Nu m-a tentat nimic din toate acestea, ci am cerut specialitati israeliene. La aperitive, mi s-a recomandat humusul cu ciuperci calde (16 lei), dar m-am oprit, din curiozitate, asupra humusului cu carne si muguri de pin – o minunatie parfumata la 16 lei, in care humusul se amesteca cu pasta de carne. Salata fatus (18 lei) merge foarte bine in zilele de vara, fiind racoroasa si compusa exclusiv din legume; uleiul de masline se intalneste fericit cu astringenta sucului de lamaie. "Blinces" sunt un fel de coltunasi? clatite? calzone?, umplute cu diverse compozitii (carne, spanac). Pretul e piperat (22 lei), dar compozitia e foarte satioasa (am luat cu carne de berbec). Nu in ultimul rand, servirea e din nou pe stil occidental, tacuta si prietenoasa. Per ansamblu, un restaurant care isi justifica preturile mari.
