Președintele României s-a întâlnit săptămâna trecută, la Ierusalim, cu reprezentanți ai comunității israeliene de origine română. Întâlnirea a devenit prilejul unei alocuțiuni stranii.
„Soția mea Carmen și cu mine ne-am gândit de multe ori, în viața noastră anterioară, cum ar fi să venim la Ierusalim. Și iată, am venit într-o poziție care mă face să stau în fața dumneavoastră“, a spus, la început, dl Klaus Iohannis. Citatul provine de pe website-ul oficial al instituției prezidențiale românești. Acest paragraf merită atenție pentru că ne arată dimensiunea spirituală din care provin dl Iohannis și prima doamnă și explică motivele pentru care noi, muritorii de rând români, de religie clasică ortodoxă, nu pricepem nimic din comunicarea prezidențială.
Dl Iohannis este budist. Doamna, la fel. Reîncarnările ca președinte și primă doamnă au adus în spațiul mioritic un univers spiritual aproape tantric pentru limba română și pentru gândirea obișnuită. E ceva ce depășește chiar și nivelul intelectual al primului comunicator al acestui președinte, o doamnă care trăgea de draperiile Cotrocenilor și plângea după un bufet corespunzător instituției. Nici ANAF și nici parchetele nu pot atinge nivelul spiritual al acestui domn profesor care, deștept fiind, a făcut din meditații mai multe case decât Adrian Năstase. Explicația e metafizică: a avut mai multe vieți. Normal că a putut acumula avere dând meditații!…
Același lucru e valabil și în cazul imobilului pe care justiția l-a obligat să îl dea înapoi, pentru că nu fusese dobândit corect. Justiția e cam proastă și mai este și legată la ochi; în viețile lor anterioare, pe soții Iohannis îi chema altfel, dar tot ei erau și atunci. Practic, ei sunt propriii lor moștenitori. Doar banca străină care a închiriat imobilul din Sibiu a priceput această formă de transfer de proprietate de la sinele anterior la sinele actual. A priceput și a acționat în consecință, continuând să plătească opt mii de euro pe lună soților Iohannis, cei de azi.
Să revin la alocuțiunea din Israel. Am văzut și înregistrarea video. Am înțeles nuanțele care nu se văd în cuvintele scrise și care se referă la poziția președintelui când stă. De regulă, vorbitorii, indiferent de rang, stau în fața auditoriului. Dl Iohannis se referea însă la poziția obișnuită a domniei-sale, de a sta deasupra sau în afara publicului român obișnuit. Un lucru ce părea inexplicabil devine, iată, lesne de înțeles: veniți dintr-o viață anterioară, președintele și întâia doamnă nu pot sta decât pe soclul imunității date de călătoria prin timp. O imunitate mai mare decât cea care l-a făcut să piardă fani pe Facebook când a vorbit mai ceva ca Ion Iliescu despre evacuarea posturilor de televiziune din grupul Intact. Dacă viața sa anterioară a fost în viitor, dl Iohannis știe ce ne așteaptă, dar știe și că e inutil să ne facă să mai așteptăm ceva de la domnia-sa. Cu sau fără el, soarta noastră e aceeași!
Undeva, în burta alocuțiunii, președintele a mai spus: „Am întâlnit oameni care, cu mare emoție, mi-au spus că părinții sau bunicii vin din România, dar ei nu mai vorbesc bine românește și s-au străduit totuși să vorbească cu mine în limba română. Foarte impresionant! Am întâlnit pe cineva care ne-a făcut un ghidaj într-un loc și mi-a spus că, atunci când merge cu grupuri de turiști, se arborează acolo unde merge drapelul României și se cântă imnul“.
Probabil cel care i-a scris discursul dlui Iohannis a făcut-o mai întâi în limba engleză. Poate că autor este dl Dan Mihalache, care, pentru că se pregătește să fie ambasador la Londra, a făcut un astfel de exercițiu de traducere. Nu ar fi la prima tentativă. Poate că acel cineva care i-a făcut „ghidajul“ (ghidaj – dispozitiv mecanic fix al unui mecanism, care permite deplasarea unei piese mobile doar într-o anumită direcție și între anumite limite, cf. DEX) și-a depășit condiția mecanică și s-a apucat de scris. Sau poate că președintele a scris textul după cum i-a cerut cel care i-a făcut ghidajul. Sau poate a preluat un text dintr-o viitoare viață anterioară. Nici nu mai contează, comunicarea Cotrocenilor este mai mult decât foarte impresionantă!