17.4 C
București
marți, 1 octombrie 2024
AcasăSpecialJurnalista Sorina Matei critică dur mandatul lui Kovesi: „Vinovaţi pentru distrugerea anticorupţiei...

Jurnalista Sorina Matei critică dur mandatul lui Kovesi: „Vinovaţi pentru distrugerea anticorupţiei sunt oameni din DNA, SRI, magistraţi şi politicieni”

Jurnalista Sorina Matei, care s-a remarcat prin susținerea acordată luptei anticorupție, dar și prin dezvăluirile despre jocurile de culise din DNA și SRI, o critică din ce în ce mai dur pe Laura Codruța Kovesi. Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, jurnalista susține că recentul conflict din interiorul DNA are legătură cu controlul pe care l-ar exercia generalul Coldea și alte persoane din SRI asupra procurorilor.

„Este foarte greu de descris cu exactitate şi precizie chirurgicală ce se întâmplă cu DNA de o bună bucată de vreme. Adică de vreo doi sau chiar trei ani. Şi este foarte greu de descris pentru că problema are o amploare uriaşă, adevăratele cauze sunt multe, diverse, punctuale, sedimentate uneori în timp, personajele sunt foarte multe şi secretele sunt ascunse în detalii, iar tot acest amalgam extrem de complicat a condus la acest efect devastator şi paradoxal. Distrugerea DNA şi a luptei anticorupţie chiar de către DNA şi SRI. Pacientul este pe aparate. Moartea e clinică. Ca să explici de ce s-a ajuns aici, probabil trebuie scrise câteva cărţi. Pentru că e mult de aşternut dacă vrei să vezi adevăratele cauze”, scrie jurnalista.

În opinia sa, „o problemă este ce s-a întâmplat în 2013”.



„O problemă este chiar începutul. Adică ce s-a întâmplat în 2013. Şi aici e mult de povestit, sunt multe personaje, multe vinovăţii, concepte şi viziuni total diferite, dar atunci 97 de procurori în bloc au spus adevărul iar clasa politică, SRI, ambasadele – Sistemul în frunte cu preşedintele României şi politicienii le-au băgat procurorilor pumnul în gură. Şi de atunci s-a tăcut şi s-a acumulat. O altă problemă este că evident niciodată acest moment nu a fost depăşit, de niciuna dintre tabere. Nici procurorii şi nici Sistemul răzbunător prin executanţii săi nu au uitat acele momente. Încă o problemă a fost continuarea. Ceea ce au crezut procurorii, chiar s-a întâmplat: DNA a fost preluată efectiv de către SRI. Şi aici încep complicităţile. Ca să fim exacţi: ale tuturor procurorilor DNA. Şi aşa s-a ajuns la altceva. Interesele punctuale ale SRI în anumite dosare de corupţie. Iar de aici începe showul. Cine, unde a intervenit, prin cine, ce l-a pus să facă, ăla ce a zis atunci, cum a fost, realiza sau nu realiza, accepta sau nu accepta, şi tot aşa. Iar o mare problemă o reprezintă intervenţiile fostului prim adjunct SRI, F. Coldea, ale lui Adrian Ciocârlan tot de la SRI. În plus, ale multor ofiţeri SRI care efectiv stăteau în birouri, la serviciu în acea perioadă, nu în SRI, ci chiar în DNA”, mai scrie Sorna Matei. 

Ea continuă susținând că, în timp, „unii procurori care știau lucruri, au devenit ținte sub o atentă supraveghere chiar de către SRI ca să nu vorbească.”



„Denunţători veneau la DNA de la SRI, în urma unor dealuri puturoase făcute cu SRI, primind protecţie penală în schimbul unor acordării unor sume sau preluării unor afaceri de către SRI/oameni/proxy din SRI. În avalanşa de cazuri scoase pe bandă rulantă, în care redările, rechizitoriile, instrumentarile erau făcute de SRI, magistraţii realizau sau nu unde se va ajunge. Cert este că interesele SRI s-au sedimentat în timp, au devenit constante, o practică, un modus operandi, iar când totul a devenit too much, pentru că sub frontispiciul unei instituţii de fapt lucrau motoarele la maximum a două instituţii de forţă, unii magistraţi au început să spună “stop”. În acelaşi timp, SRI nu are pârghii efective fără DNA. Fără controlul DNA e mort.Şi de aici altă presiune puternică, temere, disperare. DNA epuizase reţelele mari şi transpartinice de corupţie, a început să ia oameni de pe funcţii sau pentru 3 peşti, au început derapajele, excesele, ţintele şi agendele au început să fie luate din stradă, iar unii procurori care ştiau lucruri au devenit ţinte şi ţinuţi sub o atentă supraveghere chiar de către SRI ca să nu vorbească. Pentru că instrumentaseră cazuri delicate în care uneori rezultatul a fost sau nu a fost cel dorit de SRI. În special de generalul Coldea”, mai susține sursa citată.

În opinia jurnalistei, procurorii ar fi continuat să fie „ținte ale SRI” și în 2016.



„Apoi, în 2016, a venit decizia CCR. Şi aici e mult de discutat. Două filozofii, două concepte şi abordări despre Justiţie total diferite, cert este că, din punct de vedere legal, macaroana a fost tăiată. Problema este că SRI nu s-a oprit aici. Din cauza speţelor delicate, procurorii continuat să fie ţinte ale SRI. Cei care plecaseră până atunci sau au fost daţi afară, într-un fel s-au salvat. În alt fel, toţi au dosare ţinute să nu deschidă gura. Cum s-au făcut dosarele? Prin cele mai halucinante sesizări, totul folosit ca mijloc de şantaj. La ceva timp după decizia CCR, scandalurile au început să se ţină lanţ de DNA, au început achitările din dosarele proaste instrumentate cu SRI, au început să mai pice oameni, judecătorilor nu le-a mai fost chiar atât de frică, iar persoanele cu care SRI a făcut dealuri au început să prindă curaj. Transpiraţie mare. Mai multe persoane, nu magistraţi, au fost trimise să discute cu denunţătorii ca aceştia să tacă.. Unii au tăcut, alţii nu, şi de aici s-a ajuns la o bulibăşeală totală în care ţinte au devenit şi denunţătorii care puteau vorbi, şi procurorii care şi-au dat seama ce s-a întâmplat şi care era în realitate modul de operare, iar de la şefia DNA şi SRI să vorbească cineva nu se poate accepta”, continuă jurnalista Sorina Matei, în postarea sa de pe Facebook.

Sorina Matei vorbește, în mesajul său, și despre cei doi procurori revocați din DNA la solicitarea Laurei Codruța Kovesi, Doru Țuluș și Mihaela Iorga Moraru.

„Punctual, Doru Ţuluş nu a fost acceptat niciodată de Kovesi şi SRI. Din 2013. Mihaela Moraru a devenit ţintă pe parcurs, pentru că este un procuror bun, închis, care nu prea socializa, dar care a instrumentat cazuri importante, muncea pe brânci, fără achitări şi restituiri. Şi procuroarea Moraru avea în instrumentare sute de cazuri, cam cât trei camere pline ochi cu dosare din DNA. În alt plan, pe parcurs, DNA s-a umplut de oameni slabi, slugarnici, neprofesionişti, mulţi recomandaţi de SRI să vină în DNA, că puteau fi “controlabili”. Cu macaoana legală tăiată, SRI nu a mai putut opera autorizaţiile şi scoate informaţii şi jongla cu ele în dosare, iar DNA nu are nici acum infrastructura tehnică şi umană antrenată necesară. Şi n-au mai ieşit dosare. Nu a mai ieşit nici unul mare pe lună, nu trei uriaşe pe zi, aşa cum se întâmpla. Cu scandalurile zilnice, au început presiunile pe procurori. Cei slabi, bineînţeles, nu performează şi nu produc nimic important şi sustenabil. Cei buni, sunt dificili, au multe cazuri importante, consideraţi periculoşi că nu sunt proşti, ci încăpăţânaţi. Şi tot aşa. Iar o poveste nesfârşită”, mai scrie ea.



Sorina Matei continuă postarea afirmând că „nici acum SRI nu a ieșit din DNA”.

„Cert este că nici acum SRI nu a ieşit din DNA, interesele punctuale pe speţe există, există temeri, există interese ale lui F.Coldea, un nou jupân a devenit şi Ciocârlan, şi procurorii au fost executaţi ca să se dea exemplu: nimeni să nu mai îndrăznească niciodată să facă aşa ceva. Să ni se opună nouă? Vă întrebaţi dacă în DNA se discută intern ce explodează zilele acestea în public peste tot? Nu. Nimeni nu discută aşa ceva. Nu au voie. Procurorul şef are toată puterea, că aşa a fost făcută legea. Cine suflă ceva, zboară şi ştiu că vor păţi ca ei. În România anului 2005, după PNA-ul lui Amărie, nimeni nu putea să prevadă că un procuror şef la şefia unei instituţii ajunge să derapeze în 2017 în aşa hal. Vă întrebaţi dacă există vreo şansă reală la Inspecţia Judiciară? Nu, nu există. Sistemul este construit pe model de cerc închis. Procurorii nu pot vorbi în public, că sunt sancţionaţi.Sunt obligaţi să ia calea instituţională. Adică să se ducă la CSM, secţie de procurori, Inspecţie – unde sunt prietenii, oameni controlaţi prin dosare şi complicităţi ori de SRI, ori de DNA”, scrie jurnalista.

Ea se întreabă și de ce oamenii politici nu iau măsuri. În plus, o acuză pe șefa DNA că „minte în ritm accelerat”, de doi ani.
 „De ce nu face nimic ministrul Justiţiei? Din cauză de Dumbravă. De ce politicienii tac şi nu fac nimic? De frică, pentru că sunt şantajabili şi unii au dosare. De ce Iohannis nu face nimic? Pentru că are nevoie de o bâtă, aşa cum a avut nevoie şi Băsescu. Până când bâta a trecut puţin pe la PSD cât să fie pusă în funcţie. Şi apoi la Iohannis. Iar Iohannis acum are nevoie de ea: se pregăteşte de al doilea mandat. De ce întreţine şi susţine cu toată puterea Coldea scandalul şi execuţia procurorilor? Din frică de Ghiţă, Pescariu, Walter şi câţi or mai fi. Are nevoie de şefa DNA ca de aer. Are nevoie de butoane, singurele pe care le mai are, şi mai ales de protecţie. Au dosare alţi oameni ai/din SRI la DNA? Au. Se va opri şefa DNA? Nu. Niciodată. Doar atât ştie să facă. Minte? Minte demult, în ultimii 2 ani în ritm accelerat. Nu e niciun secret”, mai susține sursa citată.

În opinia sa, DNA a ajuns „o instituție cu practici mafiote, înăuntru zace teroarea, spaima, frica şi ilegalitatea”.



„Şi un mic detaliu interesant al acestor zile. De ce “pesedistul” Claudiu Dumitrescu, acuzat pe la colţuri acum câţiva ani că furnizează date din dosare la PSD, drept pentru care era izolat, acum se ocupă de inventarierea pixurilor şi ceasurilor şi sumelor sigilate de flagrant din fişetele poliţiştilor chiar în speţa pe care chiar el a dat viză de legalitate? Simplu. Între timp s-a împrietenit bine cu Coldea, n-a mai plecat din DNA şi a devenit o măciucă prietenă. Cum se va sfârşi totul? Habar n-am. DNA a ajuns o instituţie cu practici mafiote, înăuntru zace teroarea, spaima, frica şi ilegalitatea, ce e în afară deja ei susţin că pur si simplu nu există. Aşa gândea şi Ghiţă. Care tot de la SRI era. Toate produsele SRI gândesc la fel. Există doar ce vrem noi să existe şi doar cum vrem noi să existe, in funcţie de interese care se schimbă mereu în timp. Sistemul se va proteja cu orice preţ şi cu toată puterea. Vinovaţi pentru mizerie şi pentru distrugerea anticorupţiei sunt oameni din DNA, SRI, magistraţi şi politiceni de top. Eterogen şi pe foarte scurt, aşa arată în 4 ani un management performant al DNA”, conchide jurnalista Sorina Matei.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să revoce doi procurori din funcție, pe motiv că nu mai respectă codul deontologic. Cei doi au sesizat Inspecția Judiciară, după ce li s-ar fi cerut să facă testul poligraf.

La jumătatea lunii iunie, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruţa Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive şi către persone cu funcţii, prin exprimări precum : „Ştiţi ce-mi doresc: să <<decapaţi>> instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!“. În replică, DNA a precizat că înregistrările în care ar apărea Kovesi nu sunt autentice şi „conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere".

Într-un interviu acordat duminică Ziare.com, Kovesi a precizat că  a cerut revocarea procurorilor Mihaela Moraru şi Doru Ţuluş, după ce a dispus o serie de verificări ale dosarelor repartizate celor doi, în luna martie, în urma lor reieșind că procurorii trebuie revocaţi din funcţii.

„Din verificările făcute, am constatat că au fost încălcate anumite norme care impuneau revocarea celor doi procurori din fruntea DNA. Eu am dispus nişte controale în care au fost implicaţi cei doi procurori încă din martie şi înregistrarea din şedinţă a fost făcută la sfârşitul lunii martie. Procedura controlului, a dosarelor pe care el le are în lucru, nu se termină într-o zi sau două. Mai ales când e vorba de un procuror cu 100 de dosare, ca dna procuror”, a mai spus șefa DNA. 



În 4 iulie, procurorul Mihaela Moraru Iorga a declarat, la ieşirea de la CSM, unde a fost audiată la Secţia pentru procurori în cazul cererii se revocare formulate împotriva sa de către şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, că tensiunea dintre ea şi procurorul şef a părut din cauza faptului că a refuzat să dea curs unor solicitări, dând exemplu un dosar în care Kovesi a cerut că Elena Udrea să fie reţinută, însă ea a impus măsura controlului judiciar.

În 20 iulie,Direcția Națională Anticorupție (DNA) a acuzat nereguli grave în dosarele instrumentate de Mihaiela Iorga-Moraru, unul dintre cei doi procurori  anticorupție revocați din funcție, la începutul lunii iulie, conform Digi24.  În fișetul ei din birou ar fi fost găsite importante sume de bani pentru care nu există justificare, obiecte de lux și documente acuzatoare la adresa unui înalt oficial, cărora anchetatorul nu le-a dat curs, mai susține DNA.

Într-unul dintre dosare ar fi fost găsită suma de 398.000 de lei, primită de la o persoană fizică, după cum reiese dintr-un proces verbal întocmit de magistratul care a lucrat la DNA până la începutul acestei luni, însă banii nu erau justificați în vreun fel și nici nu proveneau din fondul de flagrant, susține DNA. De asemenea, a fost găsit și un ceas în valoare de aproape 68.000 de lei și un stilou de peste 8.000 de lei, care erau probe într-un dosar și ar fi trebuit să stea, în mod normal, în camera de probe a DNA și nu în fișetul procuroarei, potrivit Direcției.

Într-un alt dosar, Mihaela Iorga-Moraru ar fi făcut demersurile pentru solicitarea unui aviz pentru începerea urmăririi penale, l-ar fi obținut, dar ar fi dat curs acelui aviz abia după ce faptele s-au prescris, adaugă sursa citată.

Pe de altă parte, în prezent, Inspecția Judiciară face verificări privind o plângere depusă de Mihaela Iorga-Moraru și alți doi procurori la adresa șefei DNA, după ce i s-a cerut să facă un test cu detectorul de minciuni în ancheta privind înregistrările apărute în spațiul public, în care Laura Codruța Kovesi ar fi cerut să se ajungă la premier. 

Procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga a răspuns, joi, acuzațiilor DNA, într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3, și a susținut că obiectele despre care s-a spus că au fost găsite și la care face referire Laura Codruțaa Kovesi nu erau în biroul ei, așa cum se spune, ci în fișetul unui polițist. Toate aceste aspecte vor ajunge la Inspecția Judiciară.

„Am afirmat și susțin în continuare că nu mi s-a permis participarea le inventarierea lucrărilor pe care le-am avut în lucru. Cu privire la acele bunuri (bani, ceasuri, stilou – n.r.), care ar fi fost găsite în biroul meu, spun că dosarul a fost instrumentat de mine cu un alt procuror, iar aceste bunuri au fost ridicate la percheziții și urmau să fie confiscate. S-a hotărât ca ele să rămână într-un fișet încuiat al unui polițist, nu este al meu", a declarat procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga.

Într-o altă intervenție telefonică, la postul de televiziune Digi24, procuroarea Mihaiela Iorga a afirmat că urmărirea penală a fost îndreptată împotriva fostului ministru Adriana Țicău.

„În primul rând fac o precizare. Niciunul din aceste obiecte nu au fost găsite în biroul meu și nici în fișetul meu, ci în al unui coleg. Eu am coordonat anchetele respective. Suma de bani este fotografiată, seriile bancontelor sunt trecute într-un raport. Eu nu am acces la documentele doveditoare, nici măcar la obiectele personale.Bunurile respective au fost ridicate la percheziții. Pe ele este pus sechestru. Cât despre urmărirea penală, era vorba de Adriana Țicău", a declarat procuroarea Mihaiela Iorga, la Digi24.

Cele mai citite

Anul agricol 2024, excelent pentru producția de prune, dar provocările persistă în valorificarea ţuicii româneşti

Anul agricol 2024 a adus o recoltă generoasă de prune, în special pentru soiurile de vară și livezile situate în zonele de câmpie, unde...

Anul agricol 2024, excelent pentru producția de prune, dar provocările persistă în valorificarea ţuicii româneşti

Anul agricol 2024 a adus o recoltă generoasă de prune, în special pentru soiurile de vară și livezile situate în zonele de câmpie, unde...

MAE anunță că peste 1000 de români din Liban și-au anunțat prezența la Ambasada României din Beirut

Personalul diplomatic este în legătură permanentă cu familiile de români din Liban, anunță MAE MAE recomandă ferm cetăţenilor români care se află deja pe teritoriul...
Ultima oră
Pe aceeași temă